Page 3 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Prof. dr. Dumitru Tomoni Potrivit relatării învățătorului din Mâtnicu Mic,
(Făget) spiritul populaţiei „era un spirit trist, căci vedea bine pe-
ricolele .... S-a semnalat mobilizarea prin vestea trimisă
prin notarul locului, care a mers din comună în comună,
Făgetul în marele război anunţând poporul. Cei ce au aflat vestea erau trişti, mai

ales femeile şi copiii plângeau la vestea că soţii şi părinţii
îi părăsesc ”.
2
Izbucnirea primului război mondial, la 28 iulie
1914, prin atacarea Serbiei de către Austro-Ungaria, a în- Războiul a avut urmări dintre cele mai grele și asupra
răutăţit considerabil şi situaţia satelor din zona Făgetului. populaţiei săteşti din zona Făgetului datorită dificultăţilor
Potrivit ordonanţei imperiale, toţi rezerviştii trebuiau ca în materiale multiple pe care le-a generat şi a intensificării
termen de 24 de ore să se prezinte la unităţi. După ordinul politicii de deznaţionalizare promovate de autoritățile
maghiare. Conform legilor adoptate în 1914, guvernul şi
autorităţile locale puteau interveni în producerea şi des-
facerea mărfurilor, în stabilirea preţurilor şi repartizarea
forţelor de muncă, potrivit necesităţilor producţiei de răz-
boi. Începând din anul 1915 au fost formate comitete co-
munale conduse de solgăbirăi, cu sarcina de a susţine prin
toate mijloacele producţia de război şi cu dreptul de a re-
curge în acest scop la forţa armată .
3
Printr-o ordonanţă dată de contele Tisza, şeful gu-
vernului maghiar, la 14 ianuarie 1915, fiecare producător
era obligat să anunţe cantităţile de grâu, secară, orz şi ovăz
care-i prisoseau, pentru a fi vândute, cu preţurile stabilite
de autorităţi. Cei care le ascundeau urmau a fi pedepsiţi cu
2 luni de închisoare şi 600 coroane amendă .
4
În ianuarie 1916 s-a hotărât rechiziţionarea
5
Duminică, 3 august 1918. Intrarea armatei române în Piața rezervelor de făină şi grâu , iar la sfârşitul anului s-a trecut
Unirii Timișoara, în frunte cu col. Virgil Economu (în şi la rechiziţionarea slăninei şi unturii din toate gospodă-
planul doi, pe calul împodobit cu flori). riile. Se lăsau doar 4 kg slănină şi 5-8 kg untură de per-
soană pe timp de un an .
6
de mobilizare din 31 iulie 1914, primele unități au plecat În vara anului 1917 s-a hotărât ca întreaga recoltă să
pe front în ziua de 1 august. Garnizoana principală a Ba- fie sechestrată. Ţăranii erau obligaţi să strângă recolta şi
natului era oraşul Timişoara, unde își avea sediul Corpul apoi să declare cantităţile obţinute. Din întreaga cantitate
VII armată austro-ungar, din care făcea parte și Divizia îşi puteau păstra 15 kg/lună pentru persoanele ce au trecut
34 infanterie Timișoara, compusă din Brigada 67 infan- de 15 ani şi 12 kg/lună pentru celelalte. Restul produselor
terie Timișoara (Reg. 61 infanterie Timișoara și Reg. 43 cerealiere erau puse sub sechestru, urmând a fi predate
7
infanterie Caransebeș) și Brigada 68 infanterie Seghedin pentru producţia de război .
(Reg. 29 infanterie Becicherecul Mare și Reg. 46 infan- Starea de nemulţumire era sporită şi de specula efec-
terie Seghedin) . Majoritatea regimentelor românești au tuată de unii comercianţi cu produsele de strictă necesitate
1
fost trimise în Galiția, iar o parte a rezerviștilor din fiecare pentru gospodăriile ţărăneşti, cât şi de distribuirea ne-
batalion sedentar în Bosnia-Herțegovina. dreaptă a produselor naţionalizate şi a puţinelor ajutoare
8
La încorporare, tinerii erau selectați în funcție de acordate de stat văduvelor şi orfanilor de război . Specula
înălțime, greutate, dezvoltarea fizică, fie ca soldați ,,de 2 Muzeul Banatului Timişoara, Fond Ilieşiu, dosar Mât-
linie’’, adică luptători pe front, și făceau instrucția în limba nicu Mic (în continuare M.B.T...).
germană, fie ca trupe auxiliare (honvezi) instruiți în limba 3 Relaţii agrare şi mişcări ţărăneşti în România 1908-
maghiară. De altfel, și mobilizarea s-a făcut pe etape: la 1921, Bucureşti, Edit. Politică, 1967, p. 242.
început erau chemate sub drapel contingentele de tineri, 4 „Drapelul”, an. XV, nr. 3 din 6/19 ianuarie 1915, p. 3.
apoi, pe măsură ce era nevoie de mai multe trupe de front 5 Idem, an. XVI, nr. 3 din 5/18 ianuarie 1916, p. 2.
sau în spatele frontului, și seriile mai vârstnice. 6 Idem, an. XVII, nr. 11 din 26 ianuarie/8 februarie 1917, p. 3.
7 Idem, an. XVII, nr. 96 din 2/15 septembrie 1917, p. 2-3.
1 Vasile Dudaș, Banatul în anii Primei Mari Conflagraţii 8 Ioan Munteanu, Noi date privind mişcarea socială şi
Mondiale, Timișoara, Edit. David Press Print, p. 19. naţională a ţărănimii bănăţene în toamna anului 1918, în „Stu-

Pag. 1