Page 8 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu volume de sine stătătoare. Victor Motogna s-a afirmat
(Timișoara) îndeosebi ca medievist.
El a fost un colaborator apropiat al arheologului
Emil Panaitescu din Cluj, împreună cu acesta făcând să-
Victor Motogna – 70 de ani de la pături la castrul roman de pe limesul someşan (Căşei).
trecerea sa la cele veșnice În baza materialelor arheologice descoperite acolo, a luat
fiinţă Muzeul de istorie orăşenesc din Dej, în care piese-
le cele mai valoroase sunt cuprinse în lapidarium, sector
Anul acesta (mai expoziţional întemeiat de Victor Motogna. O strânsă le-
exact pe 5 iulie) s-au îm- gătură a avut şi cu Nicolae Iorga (care i-a găzduit stu-
plinit 70 de ani de la tre- dii în „Revista istorică”). Între cei doi istorici a existat
cerea la cele veșnice a lui o corespondenţă concludentă, aşa după cum dovedeau
Victor Motogna, dascăl două scrisori păstrate, prin anii ’80 ai secolului trecut, de
și istoric român ardelean Sabina Motogna, soţia lui Victor Motogna. Restul epis-
de mare valoare care s-a tolelor de la Iorga s-au pierdut în grelele împrejurări ale
aplecat cu stăruință și refugiului întâmplat în urma Dictatului de la Viena din
deosebită pricepere și 30 august 1940. În anul respectiv şi-a întrerupt prestaţia
asupra cercetării trecutu- universitară – era conferenţiar la Universitatea din Cluj
lui provinciei românești – şi s-a stabilit la Timişoara împreună cu familia. Aici,
bănățene. El s-a născut începând din luna octombrie a aceluiaşi an, a funcţionat
la 3 noiembrie 1885, în ca profesor de materii naţionale la Academia Teologică
satul Breaza, comuna Romano-Catolică. În Timişoara s-a dedicat şi cercetării
Ciceu-Giurgeşti, jude- unor aspecte privind Evul Mediu din Banat.
ţul Bistriţa-Năsăud. A urmat şcoala în satul natal, apoi
studiile secundare la Liceul grăniceresc din Năsăud, pe Având în vedere dăruirea şi competenţa cu care s-a
care l-a absolvit în iunie 1905, obţinând la examenul de aplecat asupra istoriei Banatului, Cornel Grofşorean l-a
bacalaureat calificativul „foarte bine”. În perioada 1905- numit în funcţia de preşedinte al Secţiei Istorice a Insti-
1909, a urmat cursurile Facultăţii de Litere din Cluj, la tutului Social Banat-Crişana şi membru în comitetul de
specialităţile istorie şi limba latină, primind şi aici la exa- redacţie al „Revistei Institutului Social Banat-Crişana”.
menul de licenţă același calificativ. În 21 mai 1910, Vic- Implicit a făcut parte din comitetul de redacţie al masivu-
tor Motogna şi-a luat, tot cu nota maximă, examenul de lui volum de studii istorice, Banatul de altădată. Studiu
capacitate. În luna iunie 1923, el a susţinut examenul de istoric, apărut la Timişoara în anul 1944.
doctor în litere la Universitatea din Cernăuţi, fiind notat Odată cu instalarea regimului comunist în Româ-
cu calificativul „Summa cum laude”, iar la sfârşitul anu- nia este grav afectată întreaga viaţă culturală a ţării. În
lui următor şi-a luat examenul de docenţă la Facultatea primii ani ai bolşevizării vieţii sociale, au fost desfiinţate
de Litere din Cluj. instituţii culturale timişorene care îşi aduseseră o bogată
Din luna decembrie 1909 până în 31 august 1919, contribuţie la cunoaşterea trecutului Banatului şi la pro-
Victor Motogna a activat ca profesor secundar la Gim- păşirea vieţii spirituale de după prima conflagraţie mon-
naziul fundaţional din Năsăud. După Marea Unire (fiind dială. Între aceste instituţii desfiinţate s-au numărat, în
un luptător pentru înfăptuirea acesteia), el a fost numit primul rând, Institutul Social Banat-Crişana (în 1946) şi
de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu începere Regionala Astrei Bănăţene (în 1948). De asemenea, în
de la 1 septembrie 1919, profesor secundar, specialita- anul 1948, a fost prohibit cultul greco-catolic, prin De-
tea istorie şi latină, apoi director la Liceul din Dej (azi cretul 177, urmând năpăstuirea slujitorilor acestei biserici
Colegiul Naţional „Andrei Mureşianu”), unde va func- şi a credincioşilor confesiunii respective. Victor Motog-
ţiona până în anul 1930. Atunci a fost numit profesor na şi familia lui erau greco-catolici. Soţia sa era înrudi-
de materii naţionale la Academia teologică unitară din tă cu familiile lui Iuliu Maniu, Zaharia şi Romul Boilă,
Cluj. În această perioadă a desfăşurat o bogată activitate Ion Gheţie ş.a., membrii marcanţi ai Partidului Naţional
de cercetare istorică, rezultatele investigaţiilor ştiinţifi- Ţărănesc, care vor fi arestaţi, având parte de grele sufe-
ce apărându-i în publicaţiile „Anuarul liceului” din Dej, rinţe în închisorile comuniste, la Canalul Dunăre-Marea
„Transilvania” din Sibiu, „Revista Archivelor”, „Re- Neagră şi în zonele de deportaţi din Bărăgan. Multe din
vista istorică” și „Analele Academiei Române” (toate aceste suferinţe sunt prezentate în cartea Iadul Comunist
trei din Bucureşti), „Cercetări istorice” din Iaşi etc. şi în - Amintiri şi destăinuiri de dr. Cornel Pop – fratele soţi-

Pag. 6