Page 10 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

le de interes pentru popor şi ţară. În scopul sprijinirii şi personalităţii lui Mihail Gaşpar, dar un eveniment deose-
răspândirii în cercuri cât mai largi a acestei gazete lo- bit de important rămâne cel din anul 2011, la împlinirea
cale săptămânale în păturile poporului român Uzinele şi 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului când
Domeniile Reşiţa se obligă ... să-mi solvească de fiecare biblioteca bocșană propunea organizarea unui complex
număr apărut al acestei gazete după mărimea ediţiei şi de manifestări culturale, precum şi confecţionarea şi am-
anume: la o ediţie până la 2500 de exemplare, câte 85 de plasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit
bani de exemplar, iar de aici în sus 75 de bani de exem- şi muncit patriotul bocşean. Amplasarea unei plăci de
plar, lăsându-mi mie libera dispoziţie asupra repartizării marmoră, realizarea unei cărţi – Mihail Gaşpar şi Nico-
acestor exemplare şi a condiţiilor întru care le plasez în lae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Boc-
mâna cititorilor.” şa – şi existenţa unui DVD realizat de TVR Timişoara
Gazeta „Drum Nou” se ocupă de o gamă largă de cu reportajul ce redă evenimentul, rămân mărturii ale
probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicului activităţii bibliotecii publice bocşene şi cinstirii unei
se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a ţă- mari personalităţi a locului.
rii, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare Între volumele semnate de Mihail Gașpar sau
semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de dedicate acestuia consemnăm: Japonia, Lugoj: editura
prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu. Carol Traunfellner, 1905; În vraja trecutului, Lugoj:
După moartea scriitorului şi protopopului Mi- Editura Coloman Nemeş, 1908; Date monografice re-
hail Gaşpar gazeta îşi sistează apariţia, ea reapărând feritoare la comuna Bocşa Montană, Caransebeş: Ti-
la Oraviţa, între 1930-1933, sub conducerea lui Ilie pografia Diecezană, 1914; Blăstăm de mamă şi Domni-
Russmir cu menţiunea „Fondator Mihail Gaşpar”, pre- şoara Marta, Arad: editura Librăriei Diecezane, 1916;
cum şi la Craiova. Fata vornicului Oană, Bucureşti: Editura Naţională S.
Mihail Gaşpar a fost ales preşedinte al Reuniunii Ciornei, 1929; Fata vornicului Oană, ediţie îngrijită
de Cântări din Bocşa Montană, înfiinţată încă din 1876 – şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina
aceasta purtându-i numele. Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1974; Din
N-a fost străin nici de evenimentele politice şi is- vremuri de mărire, ediţie îngrijită şi studiu introductiv
torice ale vremii. La 1 Decembrie 1918 îl găsim prezent de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timi-
la actul unirii de la Alba Iulia, o călătorie cu peripeţii din şoara: editura Facla, 1982; Protopopul Mihail Gașpar.
cauza autorităţilor maghiare: alături de Vasile Grasu din Studiu monografic/ pr. dr. Valentin Bugariu. Timișoa-
Bocşa s-a deghizat ţigan. A fost delegat şi corespondent ra. Eurostampa, 2007; D-ale vieţii / Mihail Gaşpar;
al ziarului „Drapelul”, pe care l-a şi condus ca redactor ediţie critică, tabel cronologic, studiu introductiv şi
responsabil între 1919-1920. note de pr. dr. Valentin Bugariu, cu o Precuvântare de
După divizarea administrativă a judeţului Ca- P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, Timişoa-
raş-Severin (începând cu 1 ianuarie 1926) a fost ales pre- ra. Eubeea, 2008, 2 vol.
şedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Ţă- Referinţe și bibliografie: Analele Banatului. Stu-
rănesc şi deputat din partea formaţiunii între 1926-1929. dii și cercetări din istoria și arta Banatului. Director Ioa-
La alegere a obţinut în Cameră 18400 voturi, iar în Senat chim Miloia, Timișoara. Anul II. Iulie-decembrie. Fasci-
10217. Adunarea deputaţilor îi validează mandatul la 28 col 3, 1929; Bănăţeni de altă dată... vol. I.: 42 de figuri
iulie 1927. bănăţene – biografii şi fotografii/ dr. Aurel Cosma junior.
Mihail Gaşpar a fost un om avut. A deţinut bani Timişoara. 1933; Presa şi viaţa literară în Caraş-Seve-
şi teren agricol. La Bocşa Montană a fondat o Bancă de rin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa, 1978; Banatul și Marea
credit; în imediata vecinătate banca a construit o clădire Unire 1918/ Ioan Munteanu, Vasile M. Zaberca, Mariana
pe care a preluat-o plătind ratele până la deces. Sârbu. Timișoara: Editura Mitropoliei Banatului, 1992;
Pentru activitatea pe care a depus-o s-a bucurat de Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana
preţuire încă din timpul vieţii, fiind investit Comandor al Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Dicţionarul scriitorilor
ordinului Steaua României şi deţinător al Coroanei Ro- din Caraş-Severin./ Bitte Victoria, Chiş Tiberiu, Sârbu
mâniei. Nicolae. Reşiţa: Timpul, 1998; Istorie şi artă biseri-
În 1943, în 27 iunie, la Bocşa Montană a avut cească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Editura
loc ceremonia dezvelirii bustului scriitorului realizat de Timpul, 2000; 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa
sculptorul Romul Ladea, iar publicaţia „Curentul Nou” 1953-2003/ Gabriela Tiperciuc. Reşiţa. Timpul, 2003;
i-a dedicat un număr omagial. Oameni şi locuri din Bocşa/ Cireşan-Loga Iosif, Popo-
De-a lungul vremii instituţiile de cultură din Bocşa vici Tiberiu. Reşiţa. TIM, 2005; Cărăşeni de neuitat II/
au organizat diverse manifestări culturale de omagiere a Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa.

Pag. 8