Page 4 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

Mişcarea naţională din Banat s-a manifestat cu Horvath Iosif, Lisenfeld Henrich, Mociu Iosif
adevărat hotărâtor, ca o forţă politică de o înaltă capaci- Mecanici: Meszaros Ferencz
tate organizatorică, cu ocazia alegerilor delegaţilor pen- Opincari: Dalea Meila
tru Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918. În Tâmplari: Udu Alexandru
localităţile stabilite ca centre de circumscripţii electora- Proprietari de moşii: Iahraus Ion (730 jug.), Wre-
le, au participat, pe lângă bărbaţii de încredere aleşi în na Hugo (430 jug.)
fiecare sat, şi un mare număr de locuitori din satele în- Reforma Agrară. În urma Marii Unirii, de la 1
vecinate. Spiritul de ordine şi disciplină au caracterizat decembrie 1918, în toate ramurile social-econoice s-a
aceste adunări populare. S-au redactat, cu mare grijă, înregistrat un curent novator, fiind adoptate o serie de
procesele-verbale şi protocoalele pentru a se putea do- măsuri menite să contribuie la dezvoltarea societă-
vedi legalitatea alegerilor; au fost eliberate delegaţilor ţii româneşti. Printre acestea se numără şi legiferarea
credenţionale şi mandate, întărite cu sigiliul comunei şi reformei agrare, în iulie 1921, act ce răspundea unor
cu zeci de semnături. imperative ale vremii, printre care refacerea economiei
La adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie naţionale şi implicit accelerarea dezvoltării ei. Tocmai
1918 din Ferendia am găsit în documentele unirii pe de aceea, analizarea evoluţiei agriculturii româneşti in-
terbelice nu se poate face decât prin prisma urmărilor pe
care le-a avut legile agrare din iulie 1921 şi aceasta cu
atât mai mult cu cât este vorba de cea mai radicală re-
formă agrară dintre cele înfăptuite în vreo ţară a Europei
după Primul Război Mondial.
La împroprietărire aveau întâietate invalizii şi vă-
duvele de război, iar în fiecare categorie oamenii în vâr-
stă, cei cu familie numeroasă şi cei ce aveau gospodării
întemeiate. În caz de egalitate de condiţii între îndrep-
tăţiţi din aceaşi categorie se proceda la tragere la sorţi .
3
După anul 1921 s-a reuşit să se aplice reforma
agrară şi la Ferendia. Cu această ocazie s-a distribuit
pământ la 120 locuitori îndreptăţiţi ai satului. Criteriul
de împroprietărire la Ferendia a fost precum prevedea
legea, celor 120 de ţărani împroprietăriţi li s-au reparti-
zat câte trei iugăre pentru fiecare, din suprafaţa de teren
existentă în hotarul satului .
4
învăţătorul Pavel Rămneanţu, care a participat nu ca
Legile agrare din vara anului 1921 au determi-
delegat oficial prevăzut cu credinţionale, care să-i dea nat însemnate schimbări în structura funciară, reducând
dreptul de a vota unirea, ci ca participant individual. într-o măsură considerabilă marea proprietate din ţara
Pe cartea poştală emisă pe la 1918-1919 pentru a noastră, permiţând totodată înzestrarea unui număr în-
sărbători Unirea se poate observa traseul ciudat al gra- semnat de gospodării ţărăneşti cu pământul absolut ne-
niţei de vest a ţării: este cuprins întreg Maramureşul, cesar existenţei. Reforma agrară din 1921 nu a satisfăcut
o parte mai mare a Crișanei, cu posibilitatea extinderii cu pământ pe toţi ţăranii, nu a asigurat creditele necesa-
Banatului până la Tisa și Dunăre. Graniţele definitive re pentru achitarea terenurilor primite la împroprietărire
vor fi stabilite abia după 1920. şi îndeosebi pentru procurarea inventarului agricol. A
Prezentăm mai jos situația administrativă și eco- urmat, firesc, un proces de fărămiţare a proprietăţii ţără-
nomică din Ferendia în anul 1923 . neşti, adeseori împroprietăriţii pierzându-şi chiar loturi-
2
Ferendia comună rurală, plasa Deta le personale. În Timiş-Torontal s-au întărit gospodăriile
Primar: Bălu George – Notar, Kepl Ion mijlocii, care vor deţine o poziţie economică şi socială
Învăţători: Crăciun Aurel; Lunca Trifon notabilă în viaţa satului timişean.
Preot Paroh: Olde George Sfatul Naţional din Transilvania votează în ziua
Birturi: Cozac Trăilă, Horvath Iosif, Lissafeld de l0 august 1919 proiectul de lege al reformei, proiect
Henrich, Mociu Iosif.
Comercianţi: Cozac Trăilă, Goldschmidt Debora, 3 V. M. Zaberca, Satul bănăţean, Ed. Hestia, Reşiţa,
1990, p. 35.
2 Anuarul Socec pe anul 1923, preluat din Biblioteca 4 Ion Negru, Pierdem şi pământul, în „Revista Institutului
Congresului S.U.A. Social Banat-Crişana” nr. 16, Timişoara, 1936, p. 33.

Pag. 2