Page 9 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Bibliolog Gabriela Șerban Mihail Gaşpar a îndeplinit şi funcţia de secretar al
(Bocșa) „Reuniunii de cântări şi fond teatral” din Lugoj. A rămas
un animator al mişcării teatrale din Banat, iar pe lângă
traducerile importante din italiană, lasă în urmă o cores-
Protopopul Mihail Gașpar pondenţă valoroasă: se păstrează corespondenţa purtată
cu Zaharia Bârsan (1879-1948), scriitor şi actor român,
– scriitor și patriot director al Teatrului Naţional din Cluj (1919-1935), ani-
mator al mişcării teatrale din Transilvania, şi cu Nicolae
Iorga (încă din 1904) ale cărui idei le propagă în Banat.
Ca scriitor și proza- Astfel, Mihail Gaşpar a devenit cel mai îndrăgit confe-
tor, dramaturg, publicist, renţiar din Banat. La Lugoj era adesea invitatul seratelor
traducător, editor, proto- literare ale tineretului, conferinţele sale alternând cu cele
pop, om politic, poate cel ale lui Valeriu Branişte.
mai important dintre dele-
gații bocșeni la Alba Iulia
în 1918, a fost protopopul
și scriitorul Mihail Gașpar
(1881-1929), delegat al
Cercului Bocșa Montană.
Publicist, Mihail
Gașpar semnează cu pseu-
donime precum: Sorin,
Radu Roman, I.T. Murgu,
Socol Banc.
S-a născut în 12/24 ianuarie 1881 la Gătaia, jud.
Timiş, şi a decedat la 27 noiembrie 1929 la Bocşa Mon-
tană, fiind înmormântat în cimitirul ortodox de aici.
Studii primare la Gătaia, liceale la Timişoara, Be-
cicherecul Mare (azi Zrenianin, Iugoslavia) şi Beiuş;
Institutul Teologic la Caransebeş şi Facultatea de Drept Casa din Bocșa în care a trăit Mihail Gașpar.
din Cernăuţi.
Preot (1903-1911), protopop al tractului Bocşa
Montană (1911-1929). Căsătorit cu Livia Blajovan şi a Ca diacon, pentru înfăptuirea idealului naţional
avut doi fii: Titus, militar de carieră, şi Ionel, avocat. foloseşte, alături de redacţia „Drapelului”, şi amvonul
Mihail Gaşpar nu a fost doar un preot, o faţă bi- bisericii, profitând de aceasta ca tribună de educaţie naţio-
sericească, ci a fost un mare patriot şi un activ om de nală şi de apărare a intereselor poporului prin predici cu
cultură, scriitor şi publicist. A debutat cu legenda Stâlpii un conţinut patriotic.
lui Alexandru Basarab în „Drapelul”. Lugoj. 1902, sub La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei
pseudonimul Sorin. A devenit colaborator apropiat al „Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi
ziarului „Drapelul”. În vara anului 1905, împreună cu 1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile
alţi colegi de redacţie, tipăreşte articole de fond, de re- din Reşiţa: „I.C. Subsemnatul protoereu din Bocşa-Mon-
deşteptare a conştiinţei naţionale. Diaconul Gaşpar este tană, Mihail Gaşpar, înfiinţez şi susţin sub răspunderea
condamnat la închisoare pentru imprimarea a două ar- proprie la Bocşa-Montană o gazetă locală, săptămânală,
ticole: primul se intitulează Ne trebuiesc fapte şi este o de cuprins economic şi cultural lipsită de orice carac-
istorie critică a poporului român în comparaţie cu gloria ter politic de partid, ferindu-mă de orice certuri politice,
de odinioară a înaintaşilor; al doilea articol se numeş- naţionaliste şi confesionale, având în vedere numai cul-
te Care era ţinta?, un comentariu asupra unui proiect tivarea şi instruirea cercului meu de cititori, orientarea
de lege care îşi propunea maghiarizarea românilor prin asupra intereselor bine pricepute economice şi culturale
limbă şi cultură. La proces Mihail Gaşpar îşi recunoaşte ale poporului şi dezvoltarea gustului de citit la popor,
articolele, dar consideră că n-are nici o vină. Au mai prin ştiri interesante şi instructive, precum şi articole in-
fost condamnaţi: Cornel Jurca (8 luni) şi Ştefan Petro- formative scrise pe înţelesul poporului şi în limba bună
vici (6 luni). Mihail Gaşpar a primit 10 luni. românească, relative la chestiunile economice şi cultura-

Pag. 7