Page 3 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

Dr. Costin Feneșan* Habsburgi, iar pe de altă parte să contracareze intrigile țesute
de Thököly Imre, pretendentul tot mai stăruitor la scaunul
(București) princiar al Transilvaniei. Această misiune delicată i-a fost
Un călător transilvănean încredințată lui Sárosi János de Deleni și lui Sándor Pál de
4
Porumbenii Mari în calitate de nou reprezentant diplomatic
5
prin Banatul otoman la 1687 al Transilvaniei (capuchehaie) la Poartă. În contextul în care
în Ungaria continuau cu aceeași intensitate ciocnirile armate
Până în prezent ne sunt cunoscute doar foarte și după cucerirea Budei de către imperiali (1683) – acestea
puține descrieri, jurnale sau relatări de călătorie prin și aveau să culmineze cu înfrângerea trupelor otomane în bătălia
despre Banatul otoman datorate unor autori creștini aflați de la Mohács (12 august 1687) –, delegația transilvăneană
acolo pentru o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă. n-a luat drumul cel mai scurt, prin Țara Românească, spre
Pot fi amintite numai cele scrise de Wathay Ferenc , capitala Imperiului otoman, ci s-a îndreptat mai întâi spre
1
prizonier al turcilor la Timișoara și Lipova în 1603, sau Belgrad, unde se aflau atât marele vizir, cât și Baló Mátyás,
relatarea lui Heinrich Ottendorf , care a petrecut în 1663 capuchehaia în funcție. Rostul acestui ocol era să le îngăduie
2
un anumit timp în capitala Banatului otoman ca membru reprezentanților diplomatici transilvăneni întreprinderea unor
al soliei habsburgice a baronului von Goes trimisă la demersuri conciliatorii cât mai convingătoare pe lângă marii
beilerbeiul Belgradului. De aceea socotim cât se poate demnitari otomani. Drept urmare, a fost modificat itinerariul
de nimerit să aducem în atenția celor interesați de istoria altfel obișnuit al misiunilor diplomatice transilvănene în
Banatului încă un izvor de acest fel. Chiar dacă acesta a drumul lor spre Istanbul.
fost publicat încă aproape acum un secol și jumătate , el Potrivit jurnalului pe care Sándor Pál l-a ținut atât
3
a rămas totuși ignorat în pofida faptului că ne oferă unele în timpul călătoriei, cât și după sosirea sa la Istanbul ,
6
informații de negăsit în alte izvoare. Este vorba de jurnalul el a pornit la drum la 24 aprilie 1687 din satul său natal
pe care l-a ținut, începând cu 24 aprilie 1687, Sándor Porumbenii Mari (în prezent sat al comunei Mugeni din
Pál care fusese numit de principele transilvănean Mihail județul Harghita). A trecut prin Cloașterf, Criț și Felmer
Apafi în funcția de capuchehaie a principatului autonom pentru a ajunge la Făgăraș la 26 aprilie. Aici, unde se
la Istanbul. Trimiterea lui Sándor Pál la Poartă pentru afla curtea princiară a lui Mihail Apafi, Sándor a petrecut
a reprezenta interesele Transilvaniei pe lângă puterea încă patru zile atât pentru a primi instrucțiuni legate de
suzerană a avut loc în contextul în care principele Apafi, misiunea sa diplomatică la Poartă, cât și pentru a se reuni
care fusese un susținător fervent al politicii otomane până cu trimisul princiar special Sárosi János. La 1 mai delegația
la asediul eșuat asupra Vienei (1683), începuse în taină o transilvăneană a părăsit Făgărașul și, trecând prin Șeica
apropiere de împăratul Leopold I, acțiune care a culminat Mare, Chirpăr, Hosman și Cașolț, a ajuns la 3 mai la Sibiu.
cu încheierea tratatului de la Blaj din 27 octombrie 1687. Acolo a adăstat trei zile, timp în care a mai strâns informații
Această schimbare de atitudine nu i-a rămas defel ascunsă necesare misiunii care îi fusese încredințată. Plecată din
Porții, astfel că, în pofida demersurilor repetate ale lui Sibiu la 7 mai, misiunea transilvăneană a ajuns la Orăștie
Baló Mátyás, reprezentantul diplomatic al Transilvaniei în 9 mai, după ce trecuse prin Miercurea Sibiului și Sebeș.
la Istanbul, principele Apafi, mai bine-zis Teleki Mihály, La 10 mai, trecând prin Bretea Streiului, pe la Băcia și
conducătorul de facto al politicii transilvănene, a socotit Simeria, trimișii principelui Apafi au ajuns la Hațeg. De
oportun să trimită în capitala Imperiului otoman un aici au purces din nou la drum la amiaza zilei de 11 mai,
sol extraordinar și o nouă capuchehaie. Aceștia aveau trecând prin Sarmizegetusa. Despre aceasta Sándor Pál știa,
misiunea să întărească, pe de o parte, încrederea Porții în că acolo „pe vremuri s-a aflat orașul numit Ulpia Traiană,
fidelitatea principelui și să dezmintă apropierea sa față de
4 Acesta mai slujise și în alte misiuni diplomatice
*Cercetător independent; e-mail: costinfenesan@yahoo.com încredințate de principele Apafi: în 1682-1683 fusese trimis în
1 Régiségbuvár, ed. Ponori Thewrewk József, vol. I, nr. 2: tabăra turcească de la Viena, în 1685 se dusese la Buda, la marele
Wathay Ferencz prosaművei, Bratislava, 1838, p. 62-70. vizir, în calitate de curier de poștă, iar în anul următor (1686)
2 Budáról Belgrádba 1663-ban. Ottendorf Henrik képes servise ca trimis extraordinar la marele vizir aflat la Belgrad,
útleirása, ed. Hermann Egyed, Pécs, 1943, ed. de Ioan Hațegan, vezi Biró Vencel, Erdély követei a Portán, Cluj-Kolozsvár,
cu traducerea în română, maghiară și sârbă de Marlen Negrescu, 1921, p. 136-137.
Hermann Egyed și Liubomir Stepanov, sub titlul De la Viena la 5 Despre familia și viața lui Sándor Pál, un mic nobil
Timișoara, 1663, Editura Banatul, Timișoara, 2006. secui, vezi, Jakab Elek, op. cit., p. 150-161. Este de amintit faptul
3 Jakab Elek, Sándor Pál kapithia s az erdélyi nemzeti că nici anul nașterii lui Sándor și nici cel al morții (probabil
fejedelemség utolsó évei, în „Magyar Történelmi Tár”, vol. 19 1710) nu sunt cunoscuți.
(1874), p. 123-247 (partea referitoare la călătoria prin Banatul 6 La data editării (1874), jurnalul se afla în posesia lui
otoman este la p. 164-167). Jakab Elek, vezi ibidem, p. 125.

Pag. 1