Page 7 - omagiu2
P. 7
A
Vasile Pintea Album omagiallbum omagial
ea
V
asile Pint
Acum însă mulţi dintre ei au plecat din lumea mă întorc, aveam soţie, un copil mic.
asta, chiar în urmă cu 30 de ani. Am şi predat
patru ani la Institutul de Arte, până în ’64. Cum a fost sejurul artistic în Occident?
Am plecat cu maşina mea, un Renault 10. Am
Cum vă amintiţi de Timişoara acelor ani? plecat spre Italia, m-am oprit la Vicenţa, la
Florenţa, la Roma, unde am stat la Academia
Timişoara s-a schimbat mult de atunci. Era un Română. Am stat o săptămână şi jumătate în
oraş mai occidental, curat, civilizat. Se vorbea Italia, iar pe urmă am urcat spre Geneva şi am
pe stradă germană, maghiară, sârbă. Oame- ajuns în Franţa: Provence, Lyon, Paris. Doar
nii erau foarte liniştiţi, nu ca astăzi. Lumea citisem despre viaţa artistică din Paris, deşi
s-a înrăit extraordinar. Astăzi, e o frământare în România era interzis să consultăm arta
deosebită, oamenii nu cred unii în alţii, nu se occidentală. Noi eram supravegheaţi de un
mai suportă, e o luptă extraordinară pentru consilier rus, dacă încercam o anumită liberta-
nimic! te, nu mai aveam ce căuta acolo. Absolut totul
trebuia făcut în spiritul realismului socialist.
Şi ce faceţi să vă protejaţi de oamenii răi? Artistul trebuia să reflecte realitatea socialistă.
Vă refugiaţi în artă? Eu făceam pictură, grafică şi ilustraţie de carte.
Artistul asta face, sigur că da. Se refugiază în Şi aţi ajuns la Paris, visul oricărui artist din
atelierul lui. Eu, în general, sunt un tip sociabil, lume...
dar îmi duc viaţa în atelier, chiar şi în pande-
mie, zilnic lucrez de dimineaţa până seara. Evit La Paris a fost fantastic. Am vizitat muzee,
aglomeraţiile. eram însetat să pot cunoaşte, dar am avut şi o
altă şansă nemaipomenită. Urcând spre Mont-
Revenind la începuturile carierei martre, am văzut cum pictează artiştii, când
dumneavoastră, aţi avut o şansă unică în co- am ajuns aproape, am văzut pe geam un atelier
munism, aceea de a călători. Cum aţi reuşit? de gravură, plin de prese manuale. Curios, ca
românul, m-am uitat pe geam până a ieşit un
După mai mulţi ani, participând la o seamă de domn şi m-a întrebat ce doresc. I-am spus că
expoziţii în ţară, la expoziţia anuală de stat... sunt şi eu un tânăr artist din România şi eram
Era visul meu, ca al fiecărui artist, de a parcur- curios. Am fost invitat înauntru. Pe pereţi erau
ge nişte etape mai deosebite. La un moment lucrări originale din Matise, Picasso, Chagall, şi
dat, am avut o şansă extraordinară, care s-a ivit mi s-a spus că acolo lucrează toţi aceşti artişti
după ce am primit premiul Uniunii Artiştilor contemporani. Eram fascinat, pur şi simplu
Plastici şi, drept recompensă, am primit ceva pluteam. A doua zi, am fost invitat să mă întâl-
mai de valoare decât un plic cu bani: am primit nesc cu doamna Lacourière, patroana atelieru-
libertatea de călători. lui, care era prietena lui Picasso.
A fost foarte amabilă. M-a îndemnat să-i poves-
Cum s-a putut întâmpla asta într-o ţară din tesc, dar voia să vadă din lucrările mele. Am
care nu se prea putea pleca legal? promis că a doua zi vin cu mapa, pe care o
lăsesem la hotel. S-a uitat peste lucrări, a con-
Ministrul Culturii, Pompiliu Macovei, care era vocat un mic juriu şi au apreciat lucrările mele.
soţul cunoscutei graficiene Ligia Macovei, mi-a
dat o recomandare pentru a face o călătorie de Aşa avea să se nască o prietenie de peste 20
studii în Italia şi Franţa. Era o recomandare, de ani cu cei de la Lacourière-Frélaut?
dar nu era destul, pentru că în 1967 era foarte
greu să pleci. Niciun artist din Banat nu a ieşit Da. Atunci mi-au dat invitaţie să lucrez în ate-
în Occident. M-am dus la miliţie şi acolo era ge- lierul lor – am desenat şi eu în Montmartre. A
neralul Tăurescu, „Dumnezeul paşapoartelor“. trebuit să mă duc la Ambasada României de la
I-am spus că am o lună pentru o călătorie în Paris pentru prelungirea şederii mele cu câteva
Occident. A zis că nu se poate, că o să rămân zile. În orice caz, aveam invitaţia să mă întorc
acolo şi că o să le fac probleme. Am promis că la Paris. Şi am continuat să ies... Am început