Page 15 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Mitropolitul Banatului. În 30 ianuarie ierarhii au ajuns În ziua de 6 august 1976, a avut loc prăznuirea
la Școala de cântăreți și Seminarul teologic unde școala hramului la Sf. Mănăstire „Săraca” – Șemlacu Mic,
și-a sărbătorit hramul. Programul artistic a constat din din protopopiatul Deta. În preziua hramului s-au oficiat
coruri, lecturi și o expunere prezentată de P. C. Părinte Vecernia, Utrenia cu Priveghere, Acatistul Maicii
Eugen Iancu, duhovnicul școlii. În 31 ianuarie, ierarhii au Domnului, al Domnului nostru Iisus Hristos și al Sf. Iosif
participat la cursuri. Ultima oră i-a întrunit pe toți în sala cel Nou de la Partoș. Tot în această zi au fost sfințite apa,
festivă, unde Preasfințitul Episcop Vasile a rostit o amplă prinoasele și maslul de obște.
expunere privind îndatoririle religioase și cetățenești Sosirea Înaltpreasfințitului Mitropolit Nicolae
ale preoților și credincioșilor în lumina istoriei Bisericii a fost așteptată de soborul preoților și de credincioși,
Ortodoxe Române . după care a început a doua Sfânta Liturghie, în cadrul
21
În zilele de 15-17 noiembrie, Î. P. S. Victorin a căreia au fost hirotesiți întru iconomi preoții Cornel
vizitat pe omologul său bănățean. A participat în orașul Lugojan de la parohia Jebel, Gheorghe Rămneanțu de la
de pe Bega la Sf. Liturghie, slujba Vecerniei și Acatistul parohia Denta și Silviu Mioc de la parohia Opatița, toate
Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș. în protopopiatul Deta .
23
În atenția conducerii eparhiale au stat mănăstirile. Cultura bisericească a rămas în vremea păstoririi
Chiar dacă activitatea acestora nu a mai cunoscut Patriarhului Justinian singura formă de misiune practică.
strălucirea din trecut, în vetrele monalele s-au făcut lucrări În cadrul Mitropoliei Banatului și-a derulat activitatea
de consolidare și au apărut construcții noi, s-au organizat Seminarul teologic, a apărut revista eparhială „Mitropolia
ateliere meșteșugărești, s-au prăznuit hramurile prin Banatului”, s-au desfășurat conferințe preoțești de
Liturghii arhierești în cadrul cărora au fost hirotoniți și orientare și administrative, cursuri pentru obținerea
hirotesiți mai mulți candidați. Mănăstirile au fost cercetate gradelor preoțești (promovare), cursuri de îndrumare
de ierarhii eparhiei, oaspeți din afara țării. misionară, examene de capacitate preoțească. Centrul
Cererea Înaltpreasfințitului Vasile înaintată Eparhial a luat hotărâri de păstrare a fondului arhivistic, de
Sfântului Sinod a fost aprobată la 5 octombrie 1950 și înființarea bibliotecilor bisericești, grija față de pregătirea
astfel s-au pus bazele Schitului „Sfinții Apostoli Petru și viitorilor preoți în dobândirea cunoștințelor pentru a le
Pavel” de lângă Bogâltin. În ziua de 8 iulie 1955 a fost putea transmite prin predică, cateheză și slujire, măsuri în
sfințită biserica schitului de Înaltpreasfințitul Vasile, care ceea ce privește cântarea de obște.
a fost însoțit de doi colaboratori de la Centrul Eparhial. S-au luat măsuri în direcția cântării în comun a
În 24 noiembrie 1957, prin delegație chiriarhală credincioșilor, prin convocarea cântăreților bisericești în
părintele dr. Gheorghe Cotoșman, vicar eparhial, a întruniri pe protopopiate, stăruindu-se la uniformizarea
sfințit paraclisul nou zidit cu hramul „Sfânta Cuvioasă cântărilor liturgice prin efectuarea de exerciții sub
Parascheva”. Cu acest prilej, protosinghelul Ieronim îndrumarea unor persoane competente. S-a dispus citirea
Balintoni, exarhul mănăstirilor, a săvârșit actul tunderii Apostolului cu fața spre credincioși. Apoi, s-a inițiat
în monahism a trei surori din această mănăstire: Tecla obiceiul ca acolo unde slujeau doi preoți unul dintre
Coban, Ileana Popescu și Paraschiva Faur . ei să rostească de pe solee cu poporul Crezul, până la
22
După mutarea moaștelor Sfântului Iosif în generalizarea acestei practici. Rostirea sau cântarea în
Catedrala Mitropolitană, prin grija Înaltpreasfințitului comun a rugăciunii Tatăl nostru de către cei prezenți
Vasile a fost refăcut mormântul Sfântului din mănăstirea în sfântul locaș a devenit un fapt frecvent. Oficierea
Partoșului (1958). Lucrările de zidire au fost vegheate de Liturghiei cu ușile împărătești deschise a oferit o imagine
protopopul dr. Marcu Bănescu, consilier administrativ. mai cuprinzătoare a misterului liturgic. Exista obiceiul ca
În anul 1954 s-a înființat un atelier de răsucit fire și acolo unde funcționau coruri, anumite imne să fie cântate
bobinat la Mănăstirea Timișeni-Șag. alternativ cor-popor. La rostirea predicilor, avându-se în
Mănăstirile Izvorul Miron, Vasiova, Piatra Scrisă, vedere trebuința de a nu discrimina credincioasele, s-a
Cebza și-au serbat hramurile, prin delegații ierarhului, recurs la formula: „Iubiți credincioși și credincioase”.
fie protopopul zonei, fie profesori de teologie de la Tematica predicilor și catehezelor ce se rosteau obligatoriu
Seminarul Teologic. În anii `70 hramurile au reînceput să se impunea a fi afișată la intrarea în biserică .
24
ia o amploare vizibilă chiar dacă nu au mai atins bogăția
ceremonialului din perioada interbelică. 23 „Prăznuirea hramului unor așezăminte mănăstirești”,
în „Mitropolia Banatului”, nr. 9-12 / 1976, p. 754.
21 „Vizită frățească”, în „Mitropolia Banatului”, nr. 1-3 24 Vasile Petrica, ,,Înaltpreasfințitul Mitropolit Dr.
/ 1975, p. 102. Nicolae Corneanu și înnoirea liturgică”, în Episcopia
22 „Sfințirea paraclisului Sfintei Mănăstiri de maici Caransebeșului, Mitropolitul Nicolae Corneanu (1923-2014).
Sfântul Ilie de la Izvor, Vasiova”, în „Mitropolia Banatului”, nr. Omagiul caransebeșenilor la un an de la trecerea în veșnicie,
1-3 / 1958, p. 201. Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2005, p. 24.

Pag. 13