Page 20 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Filip Arabul (244-249) şi Traianus Decius (248-251). (3) numeroase aşezări care nu s-au păstrat până astăzi,
Prin urmare, prezenţa romanilor în zona Reşiţei poate fi în precum: Arach, Bacsa, Bacz, Borza, Chernewch,
mod sigur dovedită cel puţin până la jumătatea secolului al Felsö-Berzevicza, Filestow, Gegusfalva, Gergelyfalva,
III-lea d. Chr. (4) Grelety, Keresthyenfalva, Mausfalva, Maycho,
După retragerea romanilor din anul 271, urmează Mayusfalva, Paznad, Perdeuoy, Radamerfalva,
o nouă perioadă nebuloasă, cu urme de locuire extrem Rekethe, Szentlaszlo, Szentmiklos etc. (10) Şi acestea
de puţine în zona văii Bârzavei, mai sus de Bocşa. Era se aflau tot pe valea Bârzavei sau în apropierea acesteia,
epoca marilor migraţii ale popoarelor nomade, când astfel încât nu este exclus ca una sau mai multe dintre
puţinii locuitori stabili căutau zone cât mai ferite şi când ele să fi existat pe teritoriul Reşiţei actuale.
nesiguranţa generală era foarte sporită. Populaţia, fiind Comparativ cu perioadele anterioare, se poate
în continuare extrem de rară, a preferat să îşi găsească constata că acum zona era mult mai populată şi
locuri de trai mai propice unei vieţi ceva mai sigure şi nu că aşezările stabile de aici erau foarte numeroase.
a locuit în mod permanent pe teritoriul actual al oraşului. Importanţa râului Bârzava era în creştere, astfel că
din 1389 începeau să fie consemnate morile de apă
construite de localnici, care acum aparţineau cnezilor şi
nobililor din aceste părţi. (11)
În 1597, un act de donaţie al principelui
Transilvaniei, Sigismund Báthory, către nobilii din
Ţerova, menţionează alte câteva localităţi care au
dispărut între timp: Ţeroviţa, Borza, Feyerviz, Sincova
şi Valle. (12) Mai târziu, în 1723 şi 1761, în zona dintre
Reşiţa şi Clocotici era trecută localitatea Iasenovăţ,
care avea cu siguranţă o vechime mai mare, dar care
a dispărut şi ea. (13) Reşiţa, totuşi, întârzia să îşi facă
apariţia. Este însă absolut sigur că cel puţin una dintre
aceste aşezări se afla pe locul ei de astăzi.
Dovada clară o reprezintă existenţa fundaţiilor
din piatră ale unei biserici, lângă care s-au găsit şi
câteva morminte, în zona „Ogăşele” de lângă Ateneu,
demonstrând limpede faptul că o aşezare a fiinţat aici
Abia în anul 1370, în plin ev mediu, documentele prin secolele XIV-XV. (14) Că ea s-a numit Borza,
istorice maghiare începeau să amintească o cetate Sincova sau Valle, este mai puţin important acum. Cert
regală, Obârşia Bârzavei (Borzafö), situată undeva pe este că ea se situa în actualul cartier Lunca Pomostului,
valea acestui râu. (5) Din păcate, nici din această cetate, pe malul Bârzavei, biserica şi cimitirul fiind amplasate
pe care documentele o menţionează în mod repetat ca pe dealul din apropiere.
fiind una dintre cele mai puternice ale vremii, nu s-a În mod semnificativ, dispariţia acestei aşezări
găsit până acum nicio urmă! Doar putem presupune, se petrecea aproape simultan cu apariţia uneia noi, la
împreună cu alţi autori, că ea se situa undeva pe Bârzava vărsarea pârâului Doman în Bârzava. După unele păreri,
superioară, între Văliug şi zona Sodol a Reşiţei. (6) a fost pur şi simplu vorba de o deplasare a populaţiei
În 1437, Borzafö era din nou pomenită, acum ca într-un loc mai favorabil şi, probabil, mai ferit. (15)
sediu al districtului privilegiat românesc cu acelaşi nume, Oricum, locuitorii noii aşezări vor păstra în memorie
aparţinând de comitatul Caraş. (7) În 1500 acest district locul celeilalte, ajutaţi şi de faptul că vechiul cimitir al
făcea parte din Banatul de Severin, apoi, după cucerirea aceleia a mai continuat să fie vizibil o perioadă. Din
turcească, aparţinea de comitatul Timiş (1561), iar în acest motiv, dealul cu pricina a fost numit „Moroasa”,
1597 se reîntorcea la Banatul de Severin. (8) de la cuvântul bănăţean „moroni”, care înseamnă strigoi.
Este perioada când îşi fac apariţia în documente Mai demult, istoricul maghiar Csánky Dezsö
majoritatea localităţilor actuale din jurul Reşiţei: pretindea că Reşiţa ar fi fost menţionată documentar
Ezeriş (1319), Doman (1370), Ţerova (1433), Soceni încă din secolul al XV-lea, sub forma „Rechyoha”, ca o
(1452), Târnova şi Bratova (1495), Moniom (1587), continuatoare a vechii cetăţi dispărute Obârşia Bârzavei.
Câlnic (1597) sau Lupac (1598). (9) Totuşi, numele (16) Aceste ipoteze din epoca romantismului nu mai pot
Reşiţei nu se regăsea printre acestea. Este adevărat, fi susţinute astăzi. Numele Reşiţei nu va intra în istorie
în schimb, că tot în acea perioadă erau pomenite alte decât în anul 1673!

Pag. 18