Page 4 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

soartă au avut-o şi învăţătorii Nicolae Popovici din Bătești,
Aurel Arone din Brănești, Iosif Terfăloagă din Temerești ,
12
Dănilă Iliţiescu, atunci învăţător în Ramna, şi Ioan Simion
Caba din Curtea , ambii reprezentanţi de frunte ai locu-
13
itorilor din zona Făgetului la Alba Iulia. Inginerul Adrian
Diaconovici din Făget și învăţătorul Nicolae Popovici din
Băteşti au fost deportaţi şi internaţi în lagăre .
14
Preotul Gheorghe Gârbacea din Brăneşti şi soţia lui
Iosif Capotescu, voluntar în armata română, au fost puşi
sub pază politică (domiciliu forţat) , fiind împiedicaţi să
15
părăsească localitatea şi obligaţi a se prezenta zilnic în
faţa autorităţilor.
Cu probleme deosebite s-a confruntat învățămân-
tul confesional din zona Făgetului în urma mobilizării
învățătorilor, în ciuda atenției constante acordate de către

Monumentele eroilor de la Făget. episcopul Miron Cristea. În ședința senatului școlar din
8 decembrie 1914, episcopul a reiterat obligația ca în lo-
se făcea în colaborare cu unii comercianţi, în cea mai mare cul învățătorilor mobilizați pe front să fie puși învățători
parte evrei, prin prăvăliile cărora se desfăceau mărfurile pensionari, preoții locali sau elevi de la Institutul Teologic
deficitare, la preţuri mult ridicate, deşi se primeau direct din Caransebeș. Din păcate, nici în zona Făgetului acest
de la stat cu preţuri fixe. Nu întâmplător în toamna anu- ordin nu s-a putut respecta totdeauna. Astfel, în lo-
lui 1918 printre primii care au căzut victime violenţelor calitatea Sărăzani preotul Iosif Olariu era prea bătrân pen-
populaţiei revoltate s-au numărat astfel de comercianţi din tru a-l putea suplini pe învățătorul mobilizat. De aceea,
Făget şi din alte comune învecinate. Consistoriul diecezan a aprobat propunerea protopopului
Pe lângă produsele de strictă necesitate au fost re- Sebastian Olariu ca învățătorul să fie suplinit de preotul
chiziţionate spre a fi topite şi folosite în industria de ar- Vichentie Ciorogariu din Săceni, care locuia în Sărăzani.
mament şi clopotele de aramă ale multor biserici din zona În localitatea Bujorul, pentru că preotul Dimitrie Iosuf era
Făgetului: Făget (3 clopote), Brănești (3 clopote), Gladna în vârstă, Consistoriul a numit un preot capelan care să-l
16
Montană, Bujor etc. înlocuiască pe învățătorul George Drăgoi .
Intrarea României în război, în vara anului 1916, În ciuda acestor măsuri, situația învățământului
alături de Antantă, a sporit represiunea autorităţilor şi ten- confesional din zona Făgetului era nemulțumitoare, așa
siunea în rândul populaţiei româneşti. Se trecea brusc „de cum rezultă din raportul protopopului Sebastian Olariu,
la nădejdea luminoasă la cea mai neagră dezamăgire, totul din 31 octombrie 1916. Aflăm din acest raport că „în anul
în ritmul ofensivei şi defensivei româneşti” . şcolar 1915-1916 în comunele protopopiatului au fost pro-
9
Autorităţile austro-ungare au declanşat un adevărat bleme în localitatea Brăneşti, unde s-au ţinut cursuri mai
val de represiune împotriva fruntaşilor satelor – îndeo- rar de către preotul George Gârbacea. La Băseşti nu s-au
sebi preoţi şi învăţători –, de supraveghere neîncetată ţinut ore deloc pentru că şi învăţătorul şi preotul au fost
a oricărei manifestări româneşti. Mulţi fruntaşi au fost mobilizaţi. În Bujor nu s-au ţinut ore din pricina neputinţei
internaţi în lagăre de concentrare departe de casă, pen- preotului care este bolnav, iar în localitatea Sarazani nu
tru a fi izolaţi de popor, orice reuniune sau manifestare s-au ţinut ore pentru că preotul Iosif Olariu a decedat ”.
17
românească fiind interzisă, iar învăţământul românesc în Victoriile sau înfrângerile armatei române au avut
permanenţă supravegheat . ecou și în nord-estul Banatului, influențând și starea de
10
Nici românii din zona Făgetului n-au fost scutiţi de
un astfel de tratament. Astfel, preotul Victor Iclozan din 12 Daniel Alic, Eparhia Caransebeșului în perioada păs-
Băseşti, cât şi învăţătorul Ioan Petrescu din aceeaşi toririi episcopului Miron Cristea (1910-1919). Biserică și socie-
localitate au fost mobilizaţi şi trimişi pe front . Aceeaşi tate, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013, p. 197-202.
11
13 Ioan S. Caba, Memorii, 1934 (Manuscris).
dii de istorie a Banatului”, Timişoara, nr. 6-7, 1981, p.115. 14 Ioan Munteanu, Vasile M. Zabercea, Mariana Sârbu,
9 Valeriu Leu, Carmen Albert, Banatul în memorialistica Banatul şi Marea Unire 1918, Timişoara, Edit. Mitropolia Bana-
„măruntă” sau istoria ignorată (1914-1919), Reşiţa, 1995, p. 67. tului, 1992, p. 79-84.
10 Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, Fond 15 Ibidem, p. 84.
„Familial Aurel Cosma”, dosar 144, f. 126. 16 Daniel Alic, op. cit., p. 195-196.
11 M.B.T, Fond Ilieşiu, dosar Băseşti, nr. 10. 17 Ibidem, p. 206.

Pag. 2