Page 15 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

Conducerea comitatului Caraş a trimis la extindă în Banat, în primul rând prin zona Făgetului, Drd. Claudiu Călin ce, Slovacia - n.n.). În 1913 sediul provinciei ungare devine
Făget pe judele Emeric Legradi cu juratul Gaspar pe Valea Mureşului, sau prin culoarul Dobra-Coşava, (Timișoara) localitatea Zsámbék .
2
Balog, pentru a culege informaţii detaliate şi de la autorităţile au concentrat importante forţe militare Pe teritoriul diecezei de Cenad, trei surori ale acestei
alţi refugiaţi, ce l-au informat despre amploarea în aceasta zonă. Încă dinaintea ultimatului dat de congregaţii sunt introduse pentru prima dată la 6 decembrie
mişcării şi cruzimea răsculaţilor. În acelaşi timp, la 5 răsculaţi, la 11 noiembrie 1784, nobilimii refugiate Un ordin călugăresc catolic 1885, în localitatea Német-Czernya (azi Srpska Crnja, Serbia -
noiembrie 1784 conducerea comitatului a înaintat un în cetatea Devei îi sunt trimise forţe militare atât din n.n.), fiind sprijinite de contele Andreas Csekonics pentru a se
din Banat azi uitat:
Surorile Mizericordiene

ale Sfintei Cruci

Sorores Misericordiae a Sancta Cruce (SNSC) sau Su-
rorile Mizericordiene ale Sfintei Cruci sunt o congregaţie că-
lugărească întemeiată în secolul al XIX-lea, asemenea multor
altora de acest fel care au apărut în urma evoluţiilor sociale,
politice şi spirituale din acel veac. Iniţiatorul fondării acestei
congregaţii a fost călugărul capucin elveţian P. Theodosius
Florentini (1808-1865). El dorea formarea unui institut de via-
ţă consacrată care să vină în ajutorul problemelor societăţii din
aceea vreme: oferirea unei îngrijiri de calitate, pătrunsă de va-
lorile creştine, în spitale, în orfelinate, asigurarea unei educaţii
Stradă din Făget, în 1906 Făget - Palatul de finanțe, în 1910 sănătoase pentru toţi copiii proveniţi din păturile sociale mai
nevoiaşe, dar cu precădere a copiilor proveniţi din familiile
muncitorilor săraci din mediul urban. Pentru transpunerea în
raport Comisiei regale din Timişoara, prin care cerea legiunea (regimentul) Wurttemberg din Caransebeş şi realitate a acestui scop a găsit în 1839 trei tinere dornice să îşi
instrucţiuni grabnice şi solicita ajutor militar, „căci Arad, cât şi din garnizoana Timişoarei . însuşească o pregătire pedagogică temeinică şi care, concomi-
6
dacă naţia aceasta s-ar răzvrăti şi în acest comitat, Măsurile de blocare a principalelor căi de acces tent cu această activitate, să ducă o viaţă monastică. În 1844
orice remediu e târziu, căci armata care se găseşte în spre Banat au continuat în toată luna noiembrie şi în cele trei tinere sunt primite de Pater Theodosius în Ordinul al
cazarma din Lugoj e prea puţină, iar miliţienii proprii, prima parte a lunii decembrie. S-au luat măsuri severe III-lea Franciscan, ele depunând primele voturi călugăreşti la
neînsemnaţi ca număr şi nepregătiţi pentru asemenea pentru paza drumurilor şi a podurilor de la Făget, Dobra, Altdorf (Elveţia), conform constituţiilor redactate de înteme-
cazuri, nici nu merită să fie pomeniţi . până la Deva, iar ambarcaţiunile ce navigau pe Mureş ietorul lor pentru noul ordin călugăresc feminin. Primul punct
4
Comitatul alarmează şi Consiliul Locotenţial erau trase pe malul stâng, pentru a nu putea fi folosite în care şi-au început activitatea în domeniul educativ a fost
de „cutezanţa nemaipomenită a ţăranilor ardeleni”, de răsculaţi. Nevând încredere în românii din zonă – localitatea Menzingen din nord-estul Elveţiei. În 1845 devine
cerându-i concursul, pentru prevenirea trecerii unii dintre aceştia şi-au manifestat deschis simpatia membră a tinerei congregaţii şi sora Maria Theresia Scherer
răscoalei şi asigurarea liniştii publice în comitat. faţă de răsculaţi -, autorităţile comitatului au cerut să (1825-1888), care reuşeşte întemeierea unei noi ramuri a ordi-
Comitatul opreşte şi conscripţia (recensământul) care fie plătiţi germani din Făget şi Lugoj, a căror credinţă nului şi devine astfel cofondatoare. Noua ramură se separă
trebuia să înceapă la 9 noiembrie, ca nu cumva din să fie probată, pentru a fi folosiţi la paza obiectivelor de congregaţia lui P. Theodosius în 1856, prin decret
cauza ei „naţiunea valahă să-şi facă vreo închipuire şi importante. Ei trebuiau să fie amestecaţi cu străjile şi episcopal, ea numărând 64 de membre aplicate în 36 de cen-
în felul acesta să provoace dezordini” . În acelaşi timp paznicii români, să circule şi, să observe mereu străjile tre. Noua congregaţie monastică urma să îşi desfăşoare activi-
5
roagă Consiliul să-l informeze şi pe Împărat despre româneşti şi actele lor şi dacă observă ceva suspect, să tatea preponderent în domeniul caritativ şi social, în îngrijirea Biserica Romano-Catolică din Jimbolia, acuarelă (nedatată) de
aceste evenimente pentru a se putea face faţă cu forţa raporteze imediat . celor nevoiaşi şi a bolnavilor din spitale, luându-şi numele de pictorul bănățean Stefan Jäger. Colecția de Artă Religioasă
7
militară acestei situaţii. Chiar dacă după înfrângerea răsculaţilor la „Surorile Mizericordiene ale Sfintei Cruci”, localitatea ei de a Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara
Comisarul regesc din Banat, contele Anton Mihăileni, la 7 decembrie 1784 şi mai ales după hotărârea naştere fiind Ingebohl. Din 1858 surorile reuşesc să se mute pe
Jankovich, îi cerea vicecomitelui din Caraş, la 9 răsculaţilor de a înceta luptele, panica autorităţilor faţă o proprietate cumpărată de ele şi aflată într-o stare dezolantă, îngriji de un orfelinat, de bolnavii din spital, dar şi, în general,
noiembrie, să pună străji de-a lungul Mureşului, mai de posibilitatea extinderii răscoalei în Banat scade în dar pe care o renovează şi o adaptează constant necesităţilor de cei din localitate. La aceasta s-a mai adăugat în timp şi de-
ales pe la trecători, să-i cerceteze pe suspecţi şi sub pază intensitate, ea nu dispare în totalitate. Ea va fi resimţită lor. Până la moartea întemeietoarei, congregaţia număra cinci servirea unei şcoli de fete. În anul 1900 surorile erau prezente
sigură să-i trimită în închisorile comitatului. Măsurile şi după supliciul conducătorilor, prin măsurile luate de provincii şi 1596 surori . În anul 1894 constituţiile sunt recu- în dieceza de Cenad deja în număr de 20, fiind repartizate la
1
se justificau pentru autorităţi, deoarece rapoartele autorităţi pentru a preveni o nouă ridicare la luptă. noscute şi aprobate de papa Leon al XIII-lea. Deja în 1872 a Német-Czernya (în deja amintitele aşezăminte), la Jimbolia
trimise notarilor din Făget şi Bulci erau neliniştitoare, Fiind situat la intersecţia drumurilor ce făceau fost întemeiată provincia din Moravia, la Krometiz, azi Chory- (din 15 noiembrie 1896) în spitalul finanţat de autorităţile co-
flăcările răscoalei cuprinzând Valea Mureşului, de legătura dintre Transilvania şi Banat, Făgetul s-a situat ne. Pe teritoriul istoric al Ungariei surorile Sfintei Cruci sunt mitatului Torontal şi în Timişoara-Iosefin (din 1 iunie 1898)
la Ilia la Săvârşin. Pentru ca răscoala putea să se în atenţia autorităţilor în timpul răscoalei condusă de prezente din anul 1865 la Aranyosmaróton (azi Zlaté Morav-
Horia, Cloşca şi Crişan.
4 Costin Feneşan, Ştiri asupra ecoului răscoalei lui Horea în Banat, în 1 http://www.kreuzschwestern.at/Start/Orden/Gründerpersönlichkeit- 2 http://uj.katolikus.hu/rendek, precum şi capitolul distinct „Szent
Apulum, Alba Iulia, nr.X, 1972, p. 772 6 Ibidem, p. 91 en, precum şi capitolele „Entstehung der Kongregation” şi „Daten zur Keresztről Nevezett Irgalmas Nővérek”. Site-ul constituie pagina oficială
5 I. Boroş, Rapoartele vechiului judeţ Caraş şi alte informaţii despre 7 D. Prodan, Răscoala lui Horea, vol I, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi Institutgeschichte”. Site-ul constituie pagina oficială de web a ordinului de web a Conferinţei Episcopilor Catolici din Ungaria, cuprinzând o
revoluţia lui Horea, în „Analele Banatului”, Timişoara, IV, ian-martie Enciclopedică, 1984, p. 470-473. Vezi şi I. Lupaş, Răscoala ţăranilor listă generală a ordinelor călugăreşti de pe teritoriul ţării, dar şi o scurtă
1931, p. 90. din Transilvania la 1784, Cluj, Tipografia Astra, 1934, p. 151. Surorilor Mizericordiene ale Sfintei Cruci din Austria, fiind accesat la prezentare a fiecărui ordin, fiind accesat la data de 18 aprilie 2010.
data de 18 aprilie 2010.
Pag. 12 Pag. 13