Page 16 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

anume merg treburile, să nu ia decizii privitoare la zona - Un episod interesant se petrece acum în Freidorful
minieră și alte districte fără aprobarea Administrației Timișoarei, atunci când coloniștii ce mergeau la muncă
(Idem, VII, p. 435). sunt atacați de așa numitul Omul Negru.
29 Mercy îi cere scuze episcopului Nadasdy pentru
faptul că nu a putut plăti întreaga sumă cerută de acesta
(Idem, VIII, p. 449). Contract între Administrație și BIBLIOGRAFIE
pădurarul Lechthaller pentru achiziționarea de mangal la Baróti Lajos (Ludwig Grun), Adattár
Oravița cu 20 creițari măsura (Idem, IX, p. 585). Délmagyarország XVIII. Századi tőrténetéhez, vol. I-X,
Timișoara, 1893-1907.
FĂRĂ DATĂ Baróti Lajos, A bánsági legrégibb település története,
- Contract între Administrație și Franz Frauenberg, în TRET, serie nouă, an VIII, fasc. 1-3, Timișoara, 1892.
pentru livrarea de mangal la Oravița cu 15 creițari măsura, Berkeszi István, Temesvári müvészek, Timișoara,
iar la Dognecea și Bocșa cu 12 creițari (Idem, IX, p. 585). 1909.
- La Oravița lucrau 6.000 minieri și alți 150 lucrători, Bona Petru, Episcopia Caransebeșului, Caransebeș,
iar la Dognecea erau 78 minieri (O. Tufiș, op. cit., p. 363). 1995.
În 1727 existau mine de cupru lângă Oravița, de plumb și Calincof Eleonora, Date privind prediile bănățene
argint la Dognecea și de fier la Doman, în timp ce la Calina din secolul al XVIII-lea, în Analele Banatului, serie nouă,
se exploata cuarțul (O. Tufiș, op. cit., p. 340). Inspector vol. II, București, 1993, p. 277-296 .
minier era Dejean, maistru minier principal Fulda, și *** Călători străini despre Țările Române, vol.
adjuncții Lenberger și Berger (Idem, p. 339). VIII, București 1976.
- Încep primele lucrări de regularizare a cursului Feneșan Costin, Administrație și fiscalitate în
Begăi, în cartierul timișorean Fabric. Banatul imperial 1716-1778, Timișoara, 1997.
- Georg Friedrich, cavaler de Eulenschenk, este Feneșan Costin, Cnezi și obercnezi în Banatul
primul farmacist din Timișoara, cu farmacie deschisă până imperial 1716-1778, București, 1996.
la 1750, în Piața Libertății. Feneșan Costin, Der Banater Kupferhandel in
- În Piața Crucii din Timișoara se ridică o primă der ersten Hälften des 18.Jahrhunderts, zur Frage
biserică ortodoxă. des österreichischen Merkantilismus in Grenzland,
- Husarul districtual Novac, din districtul Lugoj, a în Rumanian Studies, III, Leiden, 1975, republicat în
fost propus în locul cnezului decedat, fiind apoi confirmat Banatica, Festgabe Al. Krizan, Viena, 1996, p. 93-106.
de Administrație (Baróti, Idem, II, p. 137). Garban Zeno, Compendium Dioecesis Timisoa-
- Pe 3 mai 1727, Administrația ordonă primăriei raensis, Timișoara, 1998.
germane din Timișoara să-l ia ca dascăl al copiilor pe Geml József, Monografia orașului liber crăiesc
avocatul țării, Sebastian Prunauer, care să fie plătit cu 300 Timișoara, Timișoara, 1995.
florini anual (A. P. Petru, Die catolische normalschule Guboglu Mihai; Mustafa Mehmed, Cronici turcești
in Temeswar, p. 5). Cnezul din Gelu a fost bătut de privitoare la Țările Române, vol. II, București, 1968.
subadministrator din cauza încăpățânării și dârzeniei sale Griselini Francesco, Încercare de istorie politică și
(Baróti, Idem, I, p. 392). naturală a Banatului Timișoarei, prefață, traduce și note
- Administrația este mustrată pentru că a tolerat de Costin Feneșan, Timișoara, 1984.
matrapazlâcurile cnejilor din Săcălaz, Nicolae Ruja și Groza Liviu, Restituiri istorice, vol. IV, Războiul
Ștefan Jebeleanu, și este obligată să recupereze integral austro-otoman din anul 1738 în Culoarul Timiș – Cerna,
daunele aduse de aceștia (Idem, I, p. 392). Lugoj, 1997.
- În anul 1727 existau patru ordine călugărești Hoffman Leo, Kurze Geschichte der Banater
catolice în Banat: iezuiți la Timișoara, franciscani în Deutschen von 1717 bis 1848, Timișoara, 1925.
cartierele Palanca Mare și Fabric din Timișoara și la Ada- Ilieșiu Nicolae, Timișoara. Monografie istorică,
Kaleh, capucini și minoriți la Orșova și Pancevo (W. Timișoara, 1943.
Spaner, Kirchen politik in Banat, Viena, 1941, p. 45). Leu Valeriu, Studii istorice bănățene, Reșița, 1997.
- La 17 decembrie 1727 Camera Aulică din Viena Milleker Bódog (Felix), Az első német települések
înființează Direcția minieră bănățeană (C. Feneșan, a Duna, Tizsa, Maros déli részben, în TRET/III, serie
Administrație și fiscalitate, p. 65). nouă, fasc. 2, Timișoara, 1887, p.82-92.
- În anul 1727 este terminată și predată fiscului Milleker Bódog, Kurze Geschiche des Banats,
fabrica de aba din Timișoara. Vršac, 1925.

Pag. 14