Page 18 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

de a milita pentru dobândirea autodeterminării politice, aprilie de 108 ofiţeri, dintre care 84 s-au înrolat în legiune,
mergând până la separarea de Imperiul austro-ungar şi chiar de la început, 27 plutonieri şi 17. 504 soldaţi.
unirea fiecărei naţionalităţi cu fraţii de aceeaşi origine sau În scopul coordonării optime a activităţii mişcării
constituirea de state naţionale de sine stătătoare. naţionale peste hotare, s-a format şi în Italia, la 18 iunie
La începutul lunii aprilie 1918, la Roma a avut loc 1918, Comitetul pentru unitatea română, în fruntea căruia
Congresul Naţiunilor din Austro-Ungaria. Pregătit încă se aflau: Simion Mândrescu, Vladimir Ghica și Mihail
din luna februarie prin iniţiativa ziaristului italian Cesare Sturza. Comitetul avea misiunea să reprezinte în Italia
Borghese şi a senatorului Luigi Albertini, directorul interesele tuturor românilor, în vederea realizării marelui
cunoscutei publicaţii Corriere della sera, întrunirea şi-a act de unitate politică a acestora. La 19 iulie 1918, din
deschis lucrările în ziua de 8 aprilie sub preşedinţia iniţiativa lui Simion Mîndrescu, s-a constituit la Roma
senatorului Francesco Ruffini, vicepreşedinţi fiind desem- şi Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania,
naţi reprezentanţi ai Antantei şi naţionalităţilor de a se Banat şi Bucovina, cu scopul de „a uni într-un singur
ocupa cu asistenţa şi organizarea prizonierilor de război. mănunchi pe toţi românii subjugaţi Austro-Ungariei, aflaţi
Participanţii, între care şi delegaţii români Simion C. în ţările aliate, pentru a-i organiza într-o legiune şi a
Mândrescu, G.G. Mironescu, dr. Nicolae Lupu, loan Ursu, face propagandă trebuitoare unităţii noastre naţionale” .
4
D. Drăghicescu şi Benedetto de Luca, au susţinut ca toate Deci, competenţele acestui nou organism depăşeau gra-
comitetele naţionale ale emigranţilor să fie recunoscute niţele Italiei. Prin actul de constituire se stabilea: a) ca
ca guverne provizorii. Înţelegerea de la Roma a luat şi sediul Comitetului să fie la Roma, „centrul de unde au
unele hotărâri secrete. Printre acestea se numărau şi cele plecat legionarii români pentru a duce în Carpaţi şi la
prin care se cerea sprijinirea formării de unităţi militare gurile Dunării civilizaţia latină”; b) o parte din cei 16
autonome pe baze naţionale, sub autoritatea comitetelor membri ai Comitetului urmau să fie trimişi, ca însărcinaţi
naţionale, şi recunoaşterea acestora ca şi cobeligerante, speciali, la Paris, Londra, Washington şi în alte capitale
acordarea aceluiaşi statut soldaţilor din unităţile militare ale ale unor ţări prietene pentru a susţine şi reprezenta cauza
naţionalităţilor ca şi soldaţilor din ţările aliate, aprobarea naţională . Guvernul italian, la intervenţia preşedintelui
5
de a se înrola în aceste formaţiuni a oricui doreşte dintre V. E. Orlando, a recunoscut la scurt timp, în mod oficial,
naţionalităţile oprimate, folosirea formaţiunilor militare Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania, Banat
ale naţionalităţilor de preferinţă pe frontul italian împotriva şi Bucovina .
6
armatelor austro-ungare, acordarea statutului de cetăţeni În primăvara şi vara anului 1918, Comitetele „Pro
aliaţi civililor din rândul naţionalităţilor . România” şi „Pro Romeni”. formate din deputaţi, senatori,
3
Din documentele de epocă rezultă că procesul de oameni de ştiinţă italieni etc. au organizat la Roma, Torino,
organizare a Legiunii Voluntarilor Români din rândul Napoli etc. alte manifestaţii de susţinere a programului
prizonierilor aflaţi în Italia a căpătat intensitate după
Congresul Naţiunilor din Austro-Ungaria, ţinut la Roma, la 4 Arhivele Stalului Bucureşti, Colecţia Microfilme, Italia,
8 aprilie 1918. La acest congres a participat în mod activ şi Arhivele Centrale de Stat, Roma, fond. Preşedinţia Consiliului
o delegaţie a românilor, compusă din senatorul Gheorghe de Miniştri, Fasc. 19. 38, apud Acad. Constantin Marinescu,
Mironescu, profesorul universitar Simion Mândrescu, Contribuţia pe plan internaţional a emigraţiei române la
preşedintele Asociaţiei Românilor din Transilvania şi cauza unităţii naţional-statale, http://www.dacoromania-alba.
Banat, dr. Nicolae Lupu ş. a. Ultimul a citit şi o declaraţie ro/nr67/contributia.htm, accesat 15 noiembrie 2018.
de protest împotriva păcii nedrepte de la Bucureşti impusă 5 Idem, Colecţia Microfilme Italia, Arhiva istorică şi
de Puterile Centrale. Mândrescu a rămas în Italia cu scopul diplomatică a Ministerului de Externe al Italiei, Roma, pachet
J68; Cittaducale, Procesul verbal de Constituire a Comitetului de
de a organiza prizonierii români aflaţi aici şi a-i constitui acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina, apud
în unităţi militare care să ia parte la acţiunile de luptă Acad. Constantin Marinescu, Contribuţia pe plan internaţional
împotriva Puterilor Centrale în cadrul armatei italiene. a emigraţiei române la cauza unităţii naţional-statale, http://
Acesta a fost primit în audienţă de Orlando, preşedintele www.dacoromania-alba.ro/nr67/contributia.htm, accesat 15 no-
Consiliului de Miniştri al Italiei. În urma discuţiilor iembrie 2018.
purtate, ministrul italian a încuviinţat ca toţi ofiţerii 6 Ibidem; cf. şi Colecţia Microfilme, Italia, Rola 13/1,
români, foşti prizonieri de război, care se aflau în Italia, nr. 66-67; Arhivele Centrale ale Statului, Roma, Preşedinţia
să fie concentraţi la Cittaducale. Numărul acestora era în Consiliului de Miniştri, fasc, 19. 43. 21; cf. și V. Netea, Lupta
emigraţiei transilvănene pentru desăvârşirea unităţii de stat a
3 George Moroianu, Luptele de emancipare ale românilor României, „Studii”, nr. 6/1988, p. 18-19, apud Acad. Constantin
din Ardeal în lumina europeană, Bucureşti, 1919, p. 63-64, Marinescu, Contribuţia pe plan internaţional a emigraţiei române
apud Vasile Dudaș, Voluntarii Marii Uniri, Editura Augusta, la cauza unităţii naţional-statale, http://www.dacoromania-alba.
Timișoara, 1996, p. 122. ro/nr67/contributia.htm, accesat 15 noiembrie 2018.

Pag. 16