Page 19 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

Comitetului de acţiune al românilor din Transilvania, în faţa unei numeroase asistenţe, alături de reprezentanţii
Banat şi Bucovina, în vederea făuririi unităţii naţionale . unor societăţi politice şi patriotice, au luat cuvântul Maria
7
Tot mai frecvent, în marile oraşe italiene, Roma, Rygier, Bruno Amate, deputaţii Maury şi Colonna di
Milano, Torino, Genova au fost organizate întruniri şi Cesaro, precum şi profesorul Mândrescu. Toţi vorbitorii
manifestaţii de solidaritate cu poporul român. Cu prilejul au protestat împotriva păcii impuse României şi s-au
mitingului care a avut loc la Roma în ziua de 23 mai, cu solidarizat cu poporul român. În încheiere, profesorul S.
prilejul împlinirii a trei ani de la intrarea Italiei în război, Mândrescu a dat citire scrisorii expediate de către voluntarii
pe străzile „cetăţii eterne” românii prezenţi în cadrul români de la Cittâducale. Aceştia cereau ca în numele
mulţimii adunate au defilat cu tricolorul românesc alături corpului ofiţeresc şi a celor 18.000 de soldaţi prizonieri să
de drapelele italiene şi au scandat : „Eviva la Romania” şi se arate că „ar fi foarte fericiţi, dacă batalioanele noastre ar
„Eviva il popolo romeno”. putea avea norocul să se adune sub steagul nostru naţional,
oferit de către Liga patriotică a doamnelor italiene, ca o
dovadă de fraternitate şi de unirea poporului italian şi a
poporului român”. De asemenea, au fost citite mai multe
adeziuni şi scrisori de simpatie expediate de fruntaşii
politici şi oameni de ştiinţă şi cultură italieni.
La 2 iunie, cu ocazia comemorării lui Giuseppe
Garibaldi şi proclamării drepturilor naţiunilor, în Piaţa
Capitoliului, printre reprezentanţii naţiunilor opri-
mate a luat cuvântul şi un reprezentant al poporului
român. În cursul aceleiaşi luni, guvernul italian şi-a
dat consimţămândul pentru crearea unui comitet „Pro-
Romania”. Scopul acestuia era de a desfăşura acţiuni de
propagandă pentru a face cunoscute opiniei publice italiene
condiţiile grele impuse României de către Puterile centrale.
La cererea lui Mândrescu, comitetul creat şi-a schimbat
numele în „Pro-Romeni” pentru a simboliza solidaritatea
cu românii de pretutindeni. Din el făceau parte senatori,
deputaţi, profesori universitari, industriaşi, comercianţi.
Din iniţiativa Mariei Rugyer – secretara comitetului, s-au
constituit filiale asemănătoare cu cea din Roma la Milano,
Torino, Ferrara, Genova, Perugia, Napoli şi a luat fiinţă un
Comitet central având ca preşedinte de onoare pe primarul
Romei – Prospero Colonna .
8
După această dată se înmulţesc şi se intensifică
manifestările de solidaritate ale poporului italian cu
cauza noastră naţională, precum şi sprijinul acordat
Comitetului pentru unitatea română, în scopul
îndeplinirii programului său politic, având ca obiectiv
central înfăptuirea unităţii naţionale.
Astfel, la 25 august 1918, în Forul lui Traian, a fost
organizată o mare adunare populară, la care au participat
delegaţi din 20 de oraşe italiene şi 60 de asociaţii patriotice
Peste o săptămână, din iniţiativa comitetului Ligii (două afișe anunță acest eveniment). Au rostit discursuri
patriotice a doamnelor, la Roma în sala „Augusteum” a primarul Romei, secretarul de stat Ruffini, reprezentanta
fost organizat un mare miting de simpatie cu România. Asociaţiei femeilor italiene, Maria Rugyer, şi profesorul
Simion Mândrescu, relevându-se solidaritatea italo-română
7 Eliza Campus, La Iulie pour l’achevemenl de /’unite
naţionale roumaine (1914-1918), ,,Revue roumaine d’histoire” şi lupta comună a ambelor popoare pentru desăvârşirea
nr. 4/1965, p. 781, apud Acad. Constantin Marinescu,
Contribuţia pe plan internaţional a emigraţiei române la 8 Simion C. Mândrescu, În sprijinul unităţii noastre
cauza unităţii naţional-statale, http://www.dacoromania-alba. naţionale, Bucureşti, f.a., p. 152-160, apud Vasile Dudaş
ro/nr67/contributia.htm, accesat 15 noiembrie 2018. Voluntarii Marii Uniri, Ed. Augusta, Timişoara, 1996, p.

Pag. 17