Page 4 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

aspecte privind ocrotirea mediului ambiant în judeţul 12. N. DENSUŞIANU, Dacia preistorică, text
Caraş-Severin”, ediţia 1976, pliant, p. 3-18. stabilit de V. Neagoe, studiu introductiv şi note de M.
4. FL. MOGOŞANU, Date cu privire la paleoliticul Neagoe, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986, p. 54; S.
din judeţul Caraş-Severin, în „Banatica”, II, 1973, p. 13- LIUBA, Comuna Măidan din judeţul Căraş, în „Natura”,
23; Idem, Rezultatele ultimelor săpături arheologice XVI, nr. 4 p. 6.
privind paleoliticul din Munţii Banatului, în „Revista 13. J. SZENTKLARAY, Krásso vármegye
Muzeelor”, I, 1964, p. 90; C. S. NICOLAESCU-PLOPŞOR, öshajdana, Budapest, Az Athenaeum irodálom és nyomdai
La paléolitique en Roumanie, în Dacia, V-VI, 1935- R. T. Könyvnyomdája, 1900, p. 1, vorbind despre unelte de
1936, p. 41-104; D. BERCIU, Repertoriu arheologic bronz şi arme; C. SĂCĂRIN, Depozitul de bronzuri de la
de staţiuni şi descoperiri preistorice în România. Ticvaniul Mare, judeţul Caraş-Severin, în „Banatica”,
Paleoliticul şi mezoliticul, Bucureşti, 1941, p. 2-16; Idem, VI, 1981, p. 97-106; N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul,
Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1960, p. 193; Idem, Bibliografia, p. 198; ŞT. CĂDARIU,
p. 79-82; F. BORDES, La Paléolitique dans le monde, Aşezări ale culturii Coţofeni în judeţul Caraş-Severin,
Paris, 1968, p. 16-39; F. BORDES, D. de SONNEVILLE, în „Banatica”, V, 1979, p. 35-69.
L’âge de la pierre, Paris, 1965, p. 75-78. 14. M. GUMĂ, Contribuţii la cunoaşterea culturii
5. G. CHILDE, The Danubian in Prehistory, Oxford, Basarabi în Banat, în „Banatica”, VII, 1983, p. 68.
1929, p. 26-27; J. HAMPEL, Altherthümer des frühen 15. Ibidem, p. 72.
Mittelalters in Ungarn, 2, Braunschweig, 1905, p. 17. 16. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul, p. 193.
6. GH. LAZAROVICI, Neoliticul Banatului, Cluj- 17. Idem, Bibliografia, p. 198; P. ROGOZEA,
Napoca, 1979, p. 35-49; Idem, Tipologia şi cronologia Câteva descoperiri recente hallstattiene din Banat, în
culturii Vinča în Banat, în „Banatica”, II, 1973, p. 25- „Banatica”, VII, 1983, p. 139; L. MĂRGHITAN, Banatul
55; FL. DRAŞOVEANU, GH. LAZAROVICI, Cultura în lumina arheologiei, I, Timişoara, 1979, p. 117-125; I.
Vinča în România, Timişoara, 1991, passim. GLODARIU, Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca,
7. B. BRUKNER, Neolit u Vojvodini, Beograd-Novi 1978, p. 18-26.
Sad, 1968, p. 66-73; P. ROMAN, Modificări structurale
ale culturilor eneoliticului final din regiunea carpato- 2. Autohtoni şi alogeni până la începutul statului dac
dunăreană, în „Banatica”, II, 1973, p. 57-77; D. BERCIU,
Contribuţii la problemele neoliticului în România, Istoriografia sfârşitului de secol XIX, împingând mult
Bucureşti, 1961, p. 14. înapoi începuturile vieţii comunitare, vorbea de abii şi agavii
8. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul principalelor menţionaţi în Iliada ca locuind în aceste ţinuturi banatice.
localităţi cu descoperiri arheologice de pe teritoriul Teoria, desigur, era construită pe tradiţia arhaic-mitizantă
Banatului, în „Banatica”, 1983, p. 191. a acelor locuitori pelasgi hiperboreeni (hiperboreici) din
9. Idem, Bibliografia principalelor localităţi cu „istoria” lui Densușianu . Dar, din anul 513 î. Hr., avem
1
descoperiri arheologice de pe teritoriul Banatului, în atestată prima prezenţă a agatârşilor în ţinutul dintre Timiş,
Ibidem, p. 196. Mureş şi Dunăre, pe urmele menţiunilor lui Herodot socotiţi
10. Idem, Repertoriul, loc. cit. „neam trac”. Agatârşii ţinutului transilvano-banatic au fost,
11. J. HAMPEL, A bronzkör, Budapest, 1896, p. adesea, înglobaţi în seria cercetărilor ulterioare dedicate
16-18; S. FOLTINY, Zur Chronologie der Bronzezeit civilizaţiilor ariene . O căpetenie, Aniapeithes, e plasată
2
des Karpatenbekens, Bonn, 1955, p. 73-92; N. GUDEA, în fruntea unei comunităţi din actualul ţinut cărăşan . O
3
I. MOŢU, Repertoriul, p. 197; I. BANNER, Die Peceler altă opinie aşează ca locuitori ai Văii Căraşului ramura
kultur, în „Archaeologia Hungarica”, 35, 1956, p. 19-28; idanthyrsus , iar alte concluzii asimilează pe thraus, travs
4
D. POPESCU, Asupra începuturilor epocii bronzului în cu agamates şi agathyrsus, pe linia aceloraşi cercetări ale
România, în „Studii şi Cercetări de Istorie Veche”, XVI, popoarelor ariene . Un istoric din veacul XIX îndrăznea
5
1969, 1, p. 129-148, 2, p. 323-340; B. HÄNSEL, Beiträge mai mult, plasând o localitate Arva, în micul defileu
zur Chronologie der mittleren Bronzezeit im Karpaten depresionar unde se află astăzi oraşul Oraviţa . Desigur că,
6
becken, 1968, p. 16-21; A. D. ALEXANDRESCU, Die fiind puţine urmele lăsate în Banat de acest neam iraniano-
Bronzenschwerter aus Romänien, în „Dacia”, X, 1966, scit, agatârşii , mai des menţionaţi în spaţiul transilvănean,
7
p. 117-189; R. HACHMANN, Die frühe Bronzezeit concluzia istoriografică trebuie să mai aştepte.
im westlichen Östseegebiet und ihre mittel-und Celţii, însă, unul din neamurile mari ale antichităţii ,
8
südösteuropäischen Beziehungen, Hamburg, 1997, p. au lăsat destule urme ale trecerii lor pe aici, penetrând într-o
29-46. zonă aparţinând deja interferenţelor traco-illire, situaţie

Pag. 2