Page 14 - Revista Morisena nr_1_2016

MORISENA nr. 1/2016

să fie prădate şi i-a umplut, în felul acesta, de prăzi pe văzând acest ţinut înfloritor, a cerut să i se dea lui sub
luptătorii credinţei. De asemenea, pentru ocuparea cetăţii, formă de sangeac…” (Cronici turceşti I, p. 281-282).
a numit apărători şi dizdar, împodobind acea fortăreaţă - Septembrie 20 Garnizoana cetăţii Timişoara
puternică după obiceiurile religiei musulmane” (Cronici numără 2.020 călăreţi (300 sub comanda lui Losonczy, 300
turceşti, I, p. 280-281). Textul este lung, aluziv şi glorifică sub Seredy, 200 sub Alfonso Perez, 120 sub N. Bathory,
peste măsură faptele otomanilor; asemena aprecieri vor 100 sub Gabriel Pereny şi 1.000 călăreţi sârbi) şi 1.550
folosi toţi cronicarii otomani. pedestraşi (400 spanioli şi 450 mercenari sub Aldana, 600
- Septembrie Trupele otomane cuceresc, pe rând, spanioli sub Castelluvio şi Villandrando şi 100 haiduci) în
cetăţile Cenad, Igriş, Felnac, Zădăreni, Nădlac, Chelmac, total sunt 3.570 apărători.
Păuliş, Mândruloc. Ulama paşa, persan de origine, - Septembrie 29 Francisc de Somlyo, unul
cucereşte Cenadul, Kamber bei Nădlacul, Mihaloglu dintre apărătorii cetăţii Lipova, îşi face testamentul,
Ahmed bei Ciala. lăsând bunurile sale mobile unor colegi, prieteni, rude.
- Septembrie Mustafa Celalzade descrie astfel Testamentul este autentificat de diacul Dionisie din Lipova.
cucerirea cetăţii Cenad: „Paşa cel norocos, plecând Nu se ştie nimic despre soarta viitoare a acestuia (Veress,
cu bucurie şi fericire de la Becicherek, a condus oastea 1913, p. 129-130).
la cetatea Cenad, care era ca un fel de munte natural - Octombrie 1-3 Ulama paşa ajunge cu avangarda la
şi avea zidărie solidă. Vederea cetelor islamice şi a Lipova şi în împrejurimi, asigurând sosirea vizirului.
steagurilor purtătoare de victorie a pus capăt sforţărilor şi - Octombrie 6-8 Asedierea şi cucerirea cetăţii
împotrivirii ghiaurilor. De aceea, ei au cerut iertare/aman/ Lipova de către armata otomană. Cronicarul otoman
şi comandantul cel înalt, la rândul său, dându-le sigiliul Ibrahim Pecevi descrie astfel acest moment: „După
de aman, a trecut la stăpânirea acelei fortăreţe şi la paza aceea (cucerirea Cenadului, n.n.) s-a pornit asupra cetăţii
ei”. (Cronici turceşti, I, p. 281). În realitate, Petru Nagy, Lipova, dar se auzise că lângă ea se aflau adunaţi vreo
castelanul şi intreaga garnizoană au fugit la apropierea 20.000 ghiauri, împreună cu răufăcătorul numit Patori
otomanilor. Andraş (Andrei Báthory, n.n.). Ei se pregăteau să aducă
- Septembrie Mustafa Celalzade descrie astfel pagube oştii islamice. Din cauza aceasta, numindu-se,
prima cucerire a Lipovei de către otomani: „…Aceasta din oaste, o ceată de ostaşi renumiţi, a fost trimisă ca să
avea ziduri înalte cât munţii şi era un oraş întins, iar prindă limbi. Prin înţelepciunea lui Allah, un număr mare
prin starea ei înfloritoare şi aleasă era de pizmuit în de călăreţi ai ghiaurilor veneau şi ei spre oastea islamică
ţinuturile de acolo. Ea trebuia să devină locul de şedere pentru a obţine ştiri. Din întâmplare, ei s-au întâlnit pe
al luptătorilor şi al celor drept credincioşi beilerbeiul drum şi, venind faţă-n faţă, credincioşii şi necredincioşii
Rumeliei l-a trimis înainte, cu 200 călăreţi, vânători de s-au luptat crâncen. Cu ajutorul lui Allah musulmanii
duşmani, pe Ulama bei, şi pe Malkoci bei. Când colo, şi devenind învingători, cei mai mulţi dintre ghiauri au fost
ceata cea rătăcită, la rândul ei, pusese drept caraulă vreo măcelăriţi cu săbiile, iar mulţi dintre ei au fost legaţi cu
600 de necredincioşi, răi din fire, trimiţându-i pe drumul lanţuri. Astfel s-au întors victorioşi la oastea imperială.
de trecere al musulmanilor. Întâlnindu-se cele două părţi, Necredincioşii, atât cei aflaţi în oastea lor, cât şi cei aflaţi
ostaşii purtători de victorie i-au atacat ca un uragan pe cei în cetate, auzind de măcelul acela de la câţiva nenorociţi
cu figuri de balaur, năpustindu-se cu săbiile împrăştietoare care au scăpat de săbii, au fugit cu toţii unul după altul în
de sânge asupra acelor cete rătăcite de pe calea cea ţinuturile lor neliniştite, fără ca măcar să se uite îndărăt.
bună. Cu ajutorul preaînaltului sprijinitor, precum şi prin Unele din raialele rămase în cetate au venit şi au luat
ocrotirea profetului lumii, în oastea islamică, purtătoare de asupra lor haraciul şi gizia, devenind robi legaţi de gât ai
victorie, s-a ivit bucuria şi feţele afurisiţilor purtători de padişahului cel fericit. În cetatea mai sus amintită, Ulama
înfrângere s-au întors, iar focul uneltirilor lor a fost stins paşa fiind numit sangeacbei, i-au fost date, aşa cum se
de săbiile purtătoare de apă ale luptătorilor pentru credinţă. cuvine, cele necesare…” (Cronici turceşti, I, p. 484).
Jumătate din ei au fost ucişi, iar ceilalţi s-au lăsat prinşi sau - Octombrie 13 Din Lipova cucerită Haydar paşa îi
au fost răniţi. Ostaşii islamici, plini de fericire şi bucurie, scrie cardinalului Martinuzzi despre evoluţia militară din
i-au adus în faţa serdarului (comandantul unei campanii zonă (Pray G., Epistolae, II, p. 303-307).
militare otomane, n.n.) cel darnic pe ghiaurii cu capetele - Octombrie 13-14 Trupele otomane îşi încep
tăiate, precum şi pe cei prinşi şi legaţi de gât. Trimiţând în înaintarea spre Timişoara.
faţa cortului cel preţios tigvele tăiate, ei au primit daruri şi - Octombrie 13 şi următoarele zile Asediul
au obţinut favoruri şi, fiind onoraţi cu mărirea apanajelor Timişoarei în descrierea lui Francesco Griselini: „La 13
lor, au petrecut sub umbra împăraţiei sale alergând la octombrie beglerbegul atacă din această parte (a turnului
ghiaurii cei nenorociţi şi făcându-le cunoscut că peste de apă, n.n) cu cea mai mare vehemenţă. Trecu de palisade
caraulele lor a dat necazul, ei şi-au pierdut speranţa şi încercă să se apropie de ziduri prin săparea unor
şi ceata lor s-a risipit. Raialele Lipovei pierzându-şi şanţuri. Focul necontenit din turn se dovedi însă o piedică
speranţa în acei nenorociţi neştiutori, s-au grăbit să iasă în prea mare în calea înaintării săpăturilor, după cum desele
întâmpinarea paşei şi au adus cheile cetăţii. Ulama paşa, ieşiri ale celor asediaţi produseră mari dezordini, însoţite

Pag. 12