Page 13 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

- August 19 Cardinalul Martinuzzi scrie că cetăţile - Septembrie 11 Trupele otomane ajung la cetatea
Timişoara, Bečej şi Becicherecu Mare sunt în mâna Bečej şi încep asediul. Pe 16 septembrie ajunge şi
comisarilor imperiali habsburgici (Hurmuzaki E., II/4, p. vizirul Mehmed Socolovici, iar luptele se înteţesc. Pe 19
517). septembrie cetatea este cucerită - prin predare -, iar cei 200
- August 20, Viena Într-o scrisoare a generalului apărători sunt lăsaţi să plece.
Castaldo, ajunsă în acea dimineaţă la Viena, se află şi o - Septembrie 15 Din Timişoara, Aldana îi scrie lui
descriere plastică a cetăţii şi oraşului Timişoara, făcută Martinuzzi despre situaţia oştirilor (mulţi nobili recrutaţi
cu ocazia preluării ei de către trupele imperiale: „Mai de Báthory au trecut de partea turcilor) şi despre începerea
întâi castelul care se află pe o ridicătură într-o câmpie şi asediului cetăţii Becicherecu Mare de către turcii otomani
care este o cetate inexpugnabilă cu locuinţe şi camere (Károly A,1881, p. 288-289).
construite de unguri; are o fântână adâncă cu apă cristalină - Septembrie 15 Din Sibiu, Martinuzzi îi cere
care a fost descoperită după foraje îndelungate; lângă împăratului mai multă oaste pentru apărarea Timişoarei,
castel curge râul Timiş care contribuie la apărare. Din anunțându-l asupra căderii cetăţilor Bečej şi Becicherec
ordinul Majestăţii Sale au fost aduse provizii pentru timp sub puterea turcilor (Károly A., 1881, p. 289-290).
îndelungat. Au fost aduse şi muniţii care împreună cu cele - Aceaşi dată Martinuzzi îi înştiinţează pe comisarii
existente – pulbere şi ghiulele de plumb – constituie un împeriali despre venirea la Caransebeş a unui domn şi boier
arsenal puternic. Domnul Aldana este comandantul de muntean după sprijin militar pentru reocuparea acestui
câmp cu cei 400 de archebuzieri şi mercenari. La poalele tron. Întrucât relaţiile principatului cu actualul domn sunt
castelului este aşezat oraşul cu aproximativ 2.000 case. bune, n-ar fi bine ca sprijinul să le fie refuzat.
Aici sunt 2.000 călăreţi ai lui Báthory, 1.000 călăreţi sârbi - Septembrie 17 Martinuzzi îi cere împăratului să-l
şi 100 haiduci sârbi. Pe o distanţă de o milă şi jumătate în trimită repede pe Sforza Pallavicini cu trupe de cavalerie
jurul oraşului sunt numai mlaştini şi pentru cine vrea să grea spre Banat, iar el îi va trimite oameni să-l conducă
intre călare este doar un singur drum străjuit de copaci (Károly A.,1881, p. 291).
şi care este păzit tot timpul, dar şi un pod care, în caz de - Septembrie 19 Din Timişoara Andrei Báthory –
pericol, se poate incendia…. Castelul şi cetatea se situează comitele de Timiş – îi scrie generalului Castaldo despre
la graniţa dintre Transilvania şi Valahia… Teritoriul asediul Bečejului, ştiri primite de la castelanul din Cenad
Timişoarei este în afara Transilvaniei, parţial în Valachia (Hurmuzaki, II/4, p. 616-617).
şi parţial în Ungaria… “ (Hatvany M., 1857, II, p. 259- - Septembrie 19 Kasâm paşa este sangeac bei
260). de Bečej, imediat după cucerirea acestei cetăţi de către
- August 19 Martinuzzi îi raportează împăratului că otomani. Este primul otoman atestat într-o asemenea
cetăţile bănăţene sunt în mâna germanilor, iar otomanii demnitate pe teritoriul Banatului (Dávid Gèza,1995, p.
sunt la Zemun şi construiesc poduri pentru a trece Dunărea 47).
în Banat. - Septembrie 24 - 25 Otomanii asediază şi cuceresc
- August Petru Petrovici este înlocuit din funcţia de cetatea Becicherecu Mare/Zrenjanin. Acum se înfiinţează
comite de Timiş şi căpitan suprem al forţelor din regiunile primul sangeac (unitate militară şi administrativă otomană)
sudice; cu acest prilej el rosteşte profeticele cuvinte „Mă de pe teritoriul Banatului, cel de la Bečej-Becicherecu
oblig să fiu grăjdarul aceluia şi să curăţ caii aceluia care Mare, iar primul sangeac bei este Kasâm paşa. Ca teritoriu
va reuşi să apere Timişoara de turci timp de 3 ani”. în sangeacul cuprinde zonele Bečej, Becicherecu Mare,
locul său sunt numiţi Stefan Losonczy, Lucaci Szekely Ciacova, Semlacu Mic, Ilidia (Ibidem).
şi Rafael Podmaniczky. Castelan de Bečej este Toma de - Septembrie Însemnările cronicarului otoman
Sântana, de Cenad Petru Nagy, de Becicherecu Mare Mustafa Celalzade despre asediul Becicherecului Mare:
Laurenţiu Balogh, de Lipova Joan Pethő de Gerse, la „Apoi el (paşa) şi-a încercat norocul în cucerirea cetăţii
Lugoj şi Caransebeş este Gheorghe Seredy. numite Becicherek, înălţând aripile sale vultureşti pentru
- August 28 Impăratul Ferdinand îi răspunde lui supunerea acelei cetăţi puternice. După ce a străbătut cale
Martinuzzi despre studiile pentru apărarea Transilvaniei lungă, el a sosit la zidurile cetăţii mai sus amintite şi s-a
şi a Banatului, dar şi despre inundaţiile mari, mai ales oprit cu mare pompă în faţa fortăreţei, încercându-şi soarta
că otomanii nu au nici cine ştie ce armată şi le lipsesc la supunerea ei. În noaptea aceea, el a vegheat ca o stea
tehnicienii militari (Károly A., 1881, p. 277-278). în mijlocul spahiilor numeroşi şi a pus să se construiască,
- Septembrie 7 Trupele otomane intră în vestul fără teamă, meterezurile lor. De asemenea, au aşezat şi
Banatului şi încep operaţiunile militare. tunuri acolo unde era nevoie. Începând din clipa apariţiei
- Septembrie 8 Martinuzzi îi scrie împăratului sale ca un soare, în faţa cetăţii celei înalte, căpetenia a stat
despre ocuparea Timişoarei de trupele imperiale (Károly mereu în picioare împreună cu oastea sa cea luminată.
A., 1881, p. 282 – 285). Atunci dizdarul cetăţii Becicherek, zicând că «trebuie să
- Septembrie 10 Martinuzzi scrie sultanului că, de dăm iarăşi trecătoarea în mâinile acelor gazii», şi-a arătat
la moartea lui Ioan Zápolya (1541), cetăţile Lipova şi dorinţa sa de a se păzi şi, cerând iertare comandantului
Soimoş nu au fost ale sale, ci ale lui Petru Petrovici (Pray oştirii, a predat cheile fortăreţei. Paşa cel chibzuit, la rândul
G., Epistolae, II, p. 298). său, dând aman numai sufletelor lor, a făcut ca avuţiile lor

Pag. 11