Page 9 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

Ahtum s-a botezat la Vidin și nu la Morisena, el stând
sub o puternică influență bulgaro-bizantină, însăși orașul Vidin
aflându-se în stăpânirea Bizanțului. Cu această ocazie, Ahtum
4
aduce, la întoarcerea sa de la Vidin un grup de călugări – se
spune – greci – a căror apartenență lingvistică și etnică nu mai
5
Drd. Claudiu Călin poate fi azi cunoscută în mod cert, dar al căror rit grec este însă
indubitabil. Biserica ridicată de Ahtum la Morisena, împreună
cu mănăstirea călugărilor greci purtau hramul Sf. Ioan
Botezătorul 6.
La curtea lui Ahtum trăia și Cenad, fiul lui Doboka, după
unele surse o rudă a sa, care exercita în special atribuții militare
în serviciul conducătorului său. Cenad a fost unul dintre mem-
brii familiei, respectiv curții lui Ahtum, care s-a botezat împreu-
nă cu seniorul său la Vidin, tot în rit grecesc. 7
Pe fondul înrăutățirii relațiilor dintre Ștefan al Ungari-
Prezența călugărilor greci la Ce- ei și Ahtum, pe de o parte, dar și între Cenad și Ahtum pe de
nad în sec. al XI-lea și transfera- altă parte, Cenad își pune sabia în serviciul regelui maghiar și,
cu sprijinul militar al acestuia, reușește să cucerească Morise-
rea lor la Oroszlámos/Banatsko na. Evenimentele descrise se desfășoară sigur undeva înainte

Aranđelovo. O pseudo-dispută 1 de 1030, istoricii propunând însă o serie de date diferite: 1003-
1004, 1008, 1018 sau chiar 1027- 1028.
7
Cenad a intrat în teritoriile lui Ahtum dinspre Zewreg
(azi Szőregh, lângă Szeged), Canysa și Kökényér. Ajungând la
Chestiunea prezenței unor „călugări greci“ în cetatea colina numită ulterior Oroszlámos (azi în raza localității Banat-
Morisena, în primele decenii ale secolului al XI-lea este legată sko Aranđelovo (Serbia), învecinată cu localitatea Majdan (Ser-
de procesul de sedentarizare și creștinare a diferitelor popoare bia), aproape de Beba Veche), înaintea bătăliei cu Ahtum, lui
migratoare care s-au așezat în Banat, până la anul 1000 (in- Cenad i-ar fi apărut în vis, după rugăciuni fierbinți, sf. Gheorghe
clusiv slavi și maghiari), dar și de cristalizarea unor formațiuni (sfânt militar, foarte cinstit în ambele rituri, grec și latin) sub
statale medievale mai mari – regatul Ungariei – sau mai mici – chipul unui leu înfricoșător, promițându-i victoria. Lupta dintre
formațiunea statală a lui Ahtum, cu centrul la Morisena. cei doi pare să se fi dat undeva în preajma actualei localități
După ce regele Ștefan al Ungariei, primul monarh Tomnatic. Ahtum a fost învins, iar teritoriul stăpânit de el a de-
creștin al acestui popor, a optat pentru botezul creștin în for- venit parte a regatului regelui Ștefan, închinat fiind acestuia de
mă latină, și nu pentru cel în formă grecească-bizantină, în către Cenad. Deși locul bătăliei se afla la o oarecare distanță de
ciuda contactelor sale diplomatice intense cu Imperiul Bizan- Morisena, izvoarele istorice spun că trupurile oștenilor, care au
tin, la granițele tânărului său regat, Ahtum, conducătorul unei căzut în încleștarea dintre Ahtum și Cenad, au fost îngropate în
formațiuni statale mai mult sau mai puțin indenpendente, aflată cimitirul din curtea bisericii de rit grecesc, Sf. Ioan Botezătorul
în arealul Banatului actual, cu centrul la conflența Mureșului din Morisena, fiind conduși pe ultimul drum de călugări și de
cu Tisa, optează și el pentru creștinare, însă în ritul greco-bi- superiorul mănăstirii. 8
zantin . Convertirea celor doi are loc într-o perioadă în care Bi- Conform legământului făcut, victoriosul Cenad
2
serica Creștină era una, nedespărțită, dar care cunoștea deja, și construiește după bătălie, la Oroszlámos, o mănăstire de rit gre-
pe aceste meleaguri, două rituri în plină dezvoltare: ritul latin cesc - Oroszlánmonostora - care urma să devină preț de mai
(roman) sau apusean și ritul grecesc (bizantin) sau răsăritean. multe generații gropnița (locul de îngropăciune) al său și al fa-
9
Ierarhiile ambelor rituri erau în comuniune , depunând eforturi miliei sale. Încă înainte de construire, respectiv după bătălie,
3
de a evangheliza fiecare popoarele europene, la rândul lor, în Cenad îl conduce pe egumenul mănăstirii grecești din Morisena
plină cristalizare și formare.
4 Martin Roos, Erbe und Auftrag. Die alte Diözese Csanád, Im Selb-
1 Claudiu Sergiu Călin, arhivist diecezan în cadrul Arhivei Diecezane, stverlag der drei Bistümer Szeged-Csanád, Groß-Betschkerek, Temes-
Episcopia-Romano-Catolică de Timișoara, doctorand, archivum_dioe- war, Vol. I, 1, Partea 1., p. 27.
cesanum_tm@yahoo.de. 5 Szentkláray Jenő, A Csanád-Egyházmegyei Plébániák Története, vol.
2 Remus Feraru, Die Geschichte der Kirchen im Banat. Die Geschi- I, Temesvár, Csanád-Egyházmegyei Könyvnyomda, 1898, p. 666-667.
chte des Christentums in Banat vom 2. Jahrhundert bis 1526, în „Die 6 Schematismus Cleri Dioecesis Csanádiensis pro Anno Domini Jubi-
Geschichte der Christlichen Kirchen aufarbeiten“, Projekt Healing of lari MDCCCC, Temesvárini, Typis Typographiae Csanádiensis, 1900,
Memories zwischen Kirchen, Kulturen und Religionen in Rumänien, p. 13-14; I.D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente – Vita Sancti
Editor: Dieter Brandes, Edit. Accent, Cluj-Napoca / EVA / Leipzig, Gerardi, Nr. 4, Cap. 10, p. 28.
200, p. 168-169. 7 Martin Roos, op.cit., p. 38.
3 Koloman Juhász, Die Stifte der Tschanader Diözese im Mittelal- 8 Schematismus... MDCCCC, p. 14
ter, Münster in Westfalen, Aschendorfsche Verlagsbuchhandlung, 9 Remus Feraru, op.cit., p. 169.
1927, p. 62.

Pag. 7