Page 6 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

Prof. dr. Mircea Măran tarea caracteristicilor tuturor acestor indivizi, în special stat găsit în serviciu oficial” . O astfel de politică a facilitat următoare astfel de cooperative să fie înregistrate în toate
2
a cadrelor didactice, având în vedere importanţa pe ca şi minoritatea română din Banatul sârbesc să fie protejată localităţile. Presa comunistă publică o serie de articole cu
(Vârșeț - Serbia) care o acordau învăţământului. Persoanele aparţinând de eventualele încercări de neîncadrare în noul sistem care caracter propagandistic, în care menţionează „succesele”
diferitelor profesii, despre care au existat dovezi că au se introducea în ţară, dar totodată ca şi ea însăşi să accepte sectorului socialist şi entuziasmul de care au fost cuprinşi
colaborat în mod deschis cu ocupantul, au fost aduse noua situaţie impusă tuturor cetăţenilor ţării. oamenii muncii. În curând însă au devenit evidente
Poziţia românilor din Banatul în faţa tribunalului, iar unii au fost lichidaţi, în cazul Trecerea la noua orânduire a fost dureroasă. Măsu- rezultate slabe ale acestor cooperative, în primul rând

sârbesc în anii instaurării în care nu au reuşit să se adăpostească în România sau rile represive întreprinse de comunişti asupra tuturor pă- datorită faptului că familiile de ţărani au fost constrânse să
turilor sociale mai bogate din ţară nu i-a ocolit nici pe ţă-
intre în astfel de cooperative, fără niciun fel de motivaţie.
în Occident. Amintim cazul unuia dintre liderii politici
ai românilor din Banatul sârbesc în perioada interbelică În sfârşit, cooperativele ţărăneşti de muncă au fost desfiin-
regimului comunist în Iugoslavia şi în anii ocupaţiei, dr. Alexandru Butoarcă, avocat şi ţate în 1953, ceea ce a înlesnit ţărănimii să răsufle uşurată şi
(1945-1953) director al săptămânalului „Nădejdea“, care în 1950 a să înceapă să-şi refacă într-o oarecare măsură gospodăriile.
O altă măsură luată de regimul comunist a fost naţi-
fost condamnat la Zrenianin la şase ani de închisoare
din cauza activităţii sale politice din perioada ocupaţiei. onalizarea. Prin decretul Ministerului de finanţe al R.P.F.I.
Rezumat: În anii instaurării regimului comunist, în din 9 decembrie 1946 a fost lichidată banca „Luceafărul”
Iugoslavia au fost preluate de către noile autorităţi o se- din Vârşeţ, cel mai puternic institut financiar al românilor
rie de măsuri de consolidare a puterii de stat, caracterizate din Banatul sârbesc, măsură de care nu au fost scutite nici
prin represiuni faţă de toate păturile sociale şi indivizii care celelalte institute asemănătoare. Biserica ortodoxă română
reprezentau un pericol potenţial pentru noua orânduire. De din Iugoslavia a trecut şi ea prin clipe grele. Prin reforma
aceste măsuri nu au fost protejaţi nici etnicii români din agrară, tuturor parohiilor le-au fost luate întinse suprafeţe
Banatul sârbesc, care au fost la început priviţi cu neîn- de pământ. Astfel, în anul 1946 au fost luate de la biserica
credere de către comunişti, având în vedere participarea din Vladimirovaţ (Petrovasâla), localitate din apropiere de
României antonesciene în război de partea Germaniei Panciova, 96 iugăre de pământ arabil .
5
hitleriste, dar şi a implicării unei părţi a elitei româneşti Corul mixt al S.C.A. „Petru Albu“ din Vârşeţ, 28 aprilie 1953 Pe lângă aceste măsuri care s-au reflectat negativ
din Banat în evenimentele din timpul războiului. Pătura asupra instituţiilor şi indivizilor, au fost şi rezultate poziti-
ţărănească a avut de suferit din cauza măsurilor de naţion- ve ale noii politici purtate de autorităţi. Amintim, în acest
alizare şi colectivizare, a reformei agrare şi colonizării, ranii români din Banat. Obligaţiile impuse ţăranilor, care sens, electrificarea, construirea de case culturale, cămine
însă cu timpul etnia română s-a încadrat în noua orânduire, constau în răscumpărarea obligatorie a produselor agricole, ale pompierilor şi de alte edificii de interes obştesc.
3
devenind în anii detensionării relaţiilor dintre Iugoslavia şi erau suportate cu greu de ţărănimea bănăţeană . Ţăranii îşi Noua orânduire a fost în schimb încă de la instaura-
ţările Biroului Informativ un factor de stabilitate internă şi ascundeau produsele pentru a evita livrarea lor, aceasta re- rea ei sprijinită de o parte a intelectualităţii române şi a altor
internaţională a Iugoslaviei socialiste. prezentând una din formele de rezinstenţă împotriva sovie- pături sociale, care în noile condiţii au văzut ocazia de a-şi
Cuvinete cheie: comunism, prigoniri, ţărănime, La, treierat în Banatul sârbesc, în primii ani postbelici tizării forţate a agriculturii. Aceasta a provocat însă reacţia asigura o poziţie cât mai bună în societate. Sunt rari cei care
colectivizare, Banatul sârbesc autorităţilor, care îi chemau pe ţărani, în special pe cei apar- au făcut-o din convingere, mai concret din adeziunea sin-
Cu toate acestea, românii din Banatul sârbesc au fost ţinând păturilor superioare sau care opuneau o rezinstenţă ceră faţă de ideologia comunistă. Acest fapt ne-a fost con-
În prima perioadă care a urmat după preluarea puterii încadraţi în noua orânduire instaurată în Iugoslavia, astfel mai puternică autorităţilor comuniste, la primării, unde au firmat şi de numeroşii interlocutori cu care am avut ocazia
în statul iugoslav de către comunişti şi eliberarea ţării de că împărtăşeau în toate privinţele soarta celorlalţi cetăţeni ai fost supuşi interogărilor, maltratării, batjocurilor, răfuielilor de a discuta despre anii grei prin care a trecut societatea iu-
sub stăpânirea trupelor naziste (1945), noile autorităţi co- statului. Legea privind interzicerea suscitării de ură şi dez- fizice, arestării şi altor moduri de presiuni, toate în scopul goslavă. Ca argument în acest sens amintim şi faptul că atât
muniste iugoslave priveau cu neîncredere asupra populaţiei binare naţională, rasială şi confesională, adoptată de Pre- impunerii forţate a colectivizării în agricultură . Obligaţiie în anii interbelici, cât şi în perioada ocupaţiei, numărul sim-
4
minoritare româneşti din Banatul sârbesc, având în vedere zidiul C.A.E.N.I. la 24 mai 1945, prevedea pedepse aspre impuse nu puteau fi realizate în întregime, deoarece ţăranul patizanţilor Partidului Comunist Iugoslav din rândul popu-
relaţiile pe care le-a avut România antonesciană în timpul pentru astfel de fapte. Conform Articolului 1 al acestei legi, nu dispunea de cantităţile revendicate de produse agricole. laţiei româneşti a fost extrem de mic. După război, având
războiului cu Germania hitleristă. Doar să amintim că, la orice formă de nerespectare a drepturilor civice şi acordarea Nemulţumirea a culminat în localitatea Doloave de lângă în vedere politica naţională purtată de comuniştii lui Tito,
primul recensământ organizat de autorităţile iugoslave de privilegii cetăţenilor ţării în dependenţă de apartenenţa Panciova, unde ţăranii atacă în 1947 sediul Comitetului mulţi şi-au dat seama că în cazul loialităţii faţă de partid
după război, în 1948, pe teritoriul Provinciei Autonome lor naţională, rasială sau confesională „se pedepseşte ca un popular local. Presiunile asupra ţărănimii ating apogeul în se pot obţine numeroase privilegii, se pot păstra mai uşor
Voivodina, din care făcea parte Banatul sârbesc, trăiau act penal prin care se încearcă încălcarea principiului de perioada anilor 1947-1950. Numeroşi ţărani mergeau prin posturile de muncă, se poate avansa în cariera profesiona-
57.899 de români, ceea ce reprezenta 3,5% din numărul egalitate a popoarelor şi cetăţenilor şi frăţia şi unitatea po- alte sate pentru a cumpăra cantităţile de cereale revendicate lă. Aceasta au făcut-o chiar şi mulţi din cei care în timpul
total al locuitorilor. Cu toate că populaţia românească poarelor Iugoslaviei democratice federative, care reprezintă de autorităţi, pe care ei înşişi nu le posedau. războiului au avut anumite contacte cu regimul de ocupaţie
din Banatul sârbesc ca întreg nu a participat activ la una din realizările principale ale luptei de eliberare naţio- Prin astfel de metode, autorităţile comuniste au reu- sau cei care au publicat în presă articole prin care susţineau
constituirea şi organizarea sistemului de ocupaţie german nală“ . Realizarea acestei legi a început imediat după adop- şit să-i constrângă pe ţărani să se încadreze în cooperativele regimul antonescian din România, făceau colecte pentru ar-
1
asupra Banatului în timpul războiului, este cert faptul că o tarea ei. Comitetul de Eliberare Naţională al Districtului ţărăneşti de muncă. În satele româneşti din Banatul sârbesc, mata română aflată pe frontul de răsărit, sau chiar că erau
parte a intelectualităţii şi a ţărănimii române de aici totuşi Panciova din Banatul de Sud, de pildă, prin ordonanţa din 6 prima cooperativă de acest gen a luat naştere în 1947 în cunoscuţi ca simpatizanţi ai mişcării legionare. Numeroşi
întreţinea anumite legături cu ocupanţii germani, ceea ce septembrie 1945, insistă la organele subordonate să studieze localitatea Coştei de lângă Vârşeţ, pentru ca în perioada intelectuali - învăţători, profesori, medici, elevi ai Liceului
a şi reprezentat cauza principală a neîncrederii regimu- temeinic această lege, iar „comitetele noastre populare, ca şi ai Şcolii Normale din Vârşeţ erau în anii precedenţi înca-
lui lui Tito faţă de românii bănăţeni. În special au existat apărători ai acestei legi […], să lupte împotriva elementelor 2 Arhivele Istorice Panciova, Fond Narodni odbor sreza Alibunar, cutia draţi în organele de conducere ale „Astrei”, devenind acum
suspiciuni în ceea ce priveşte ţinuta intelectualităţii şi a care încalcă această lege, în special a celor care fac aceasta 110, 1945, Strogo poverljiva i poverljiva akta, nr. 84/45 din 6 septem- peste noapte aderenţi înflăcăraţi ai ideologiei lui Karl Marx,
birocraţiei române care în timpul războiului a fost anga- prin intermediul puterii populare, cum ar fi funcţionarul de brie 1945 care îndeplineau cu entuziasm, prin localităţile bănăţene,
3 Jelena Popov, Drama na vojvodjanskom selu (1945-1952), Novi Sad,
jată în serviciul de stat şi atitudinea pe care o avea faţă de 1 Branko Petranović, Momčilo Zečević, Jugoslovenski federalizam, 2002 sarcinile şi politica impusă de Partidul Comunist Iugoslav.
noile autorităţi comuniste. De aceea, la scurt timp după ideje i stvarnost, Tematska zbirka dokumenata, Drugi tom, 1943-1986, 4 Gligor Popi, Românii din Banatul Sârbesc, vol. II, Panciova, 1996, 5 Arhiva Bisericii Ortodoxe Române din Vladimirovaţ, Mesni narodni
preluarea puterii în Banat, noile autorităţi au cerut prezen- Beograd, 1987, p. 184 p. 100-103 odbor u Vladimirovcu, nr. 396/1946

Pag. 4 Pag. 5