Page 8 - omagiu2
P. 8
lbum omagial
A
Vasile Pintea Album omagial
ea
V
asile Pint
un du-te vino de 25 de ani la Paris, plecam aproape peste tot pe mapamond. Unii s-au bu-
trei-patru-cinci luni, veneam înapoi. Primeam curat pentru mine, dar nu toţi. Au căutat să-mi
invitaţii. A fost o viaţă extraordinară. Hazardul umbrească succesul şi asta m-a afectat foarte
m-a dus aici. Nu am crezut niciodată că voi mult.
ajunge în cel mai celebru atelier de gravură
din lume, unde îşi desăvârşiseră opera grafică Una dintre cele mai cunoscute lucări făcute
Picasso, Chagall, Ruo, Matise. În 1972, am avut de dumneavostră a fost ilustrarea cărţii
marea şansă să-l întâlnesc pe Chagall. Cred „Ciulinii Bărăganului“, de Panait Istrati.
că sunt singurul român care l-a cunoscut. Am Cum aţi ajuns la acest contract?
stat de vorbă cu el. El avea atelierul la Nisa şi a
venit să imprime nişte lucruri la Paris. A venit Eram la Paris. Am fost întrebat dacă nu vreau
să vorbească cu mine pentru că era curios cum să ilustrez o carte. Cum puteam să refuz? Era
a ajuns acolo un român. un tip acolo, care era socrul ambasadoru-
lui Franţei la Bucureşti şi era îndrăgostit de
Şi cum a privit Securitatea aceste plecări? România şi în special de unul dintre scriitorii
români care au fost în vogă în Franţa, Panait
Ei ştiau totul despe mine, ştiau tot timpul ce Istrati. El mi-a cerut să fac ilustraţiile. Trei
fac. Ştiau chiar mai mult decât ştiam eu, pentru ani şi jumătate au fost discuţii până să obţin
că eu, la un moment dat, mai uitasem de anu- acest contract. Eu am ales să ilustrez „Ciulinii
mite întâmplări, dar ei nu uitau. Sigur că m-au Bărăganului“.
chemat şi pe mine să mă întrebe unde am fost,
ce am făcut. Dar ei ştiau deja. Aţi câştigat mulţi bani atunci?
Totuşi, cum de nu aţi dorit niciodată să Am avut cei mai mulţi bani atunci, la Paris.
rămâneţi definitiv în Franţa? Cartea a fost făcută la Lacourière-Frélaut şi
era sponsorizată de Societatea Medicilor şi
Mi s-a propus să rămân acolo, mi s-a propus şi Farmaciştilor din Paris. Au fost scoase doar
atelier. Nicio clipă nu m-am gândit la aşa ceva. 180 de exemplare. Am adus şi în ţară, cartea
Eram cel mai fericit să mă întorc acasă. Niciun a fost imediat vândută şi acum face parte din
succes din Occident nu e suficient de impor- colecţii importante – la Biblioteca Naţională
tant dacă nu poţi să-l împărtăşeşti cu cei dragi a Franţei, la Biblioteca din Nisa, Academia
din ţară. E adevărat că mulţi erau invidioşi Română, un exemplar am vândut eu Muzeu-
pe mine – ecoul l-am auzit mai târziu. Pentru lui „Panait Istrati“ din Brăila, unul a ajuns la
colegii mei eram un tip care a plecat şi pleacă Muzeul Literaturii Române, unul, în Biblioteca
în Occident cu o misiune foarte importantă. Regală din Bruxelles.
Am auzit că nu eram numai de capul meu, ci
că eram în misiune şi aveam şi un grad. Unii Cum aţi putut deţine valută în România?
spuneau că eram colonel de securitate sub
acoperire, alţii au spus că sunt maior. Şi până De câte ori veneam în ţară, trebuia să declar la
în ziua de azi unii consideră că ascensiunea vamă dacă am bani. Valuta trebuia să o predau,
mea s-a datorat faptului că aveam o misiune de dar eu aveam un cont deschis la Fondul Plastic,
împlinit. E foarte greu să-i convingi pe români, era un cont centralizat. Eu tot aduceam valută
ei nu se bucură când altul are un succes, caută – am fost bun pentru stat. La un moment dat,
cât pot de mult să te şteargă. am vrut să cumpăr o maşină şi am cerut să-
mi fie transferaţi din banii mei. Eram un bun
Adevărul e că majoritatea românilor nu aducător de valută, aşa că am insistat să mi se
puteau să călătorească... dea 72.000 de lei – atât costa maşina. În sfârşit,
mi-am putut cumpăra maşina de la Dacia
Am fost un privilegiat, e adevărat! Dar asta Piteşti. Am fost răsplătit şi cu premii. Sunt şi
s-a datorat şi norocului meu şi faptului că Cavaler al Artelor, am primit distincţia de la
mergeam acolo cu contracte, lucram. Am avut însuşi Ceauşescu.
expoziţii internaţionale, cu grupul de la Paris
băteam Europa, America, Japonia.Am expus
