Page 13 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

s-au trezit brusc într-o situație ingrată. La retragerea armatei germane, foarte mulți au
plecat odată cu aceasta. Dar mulți s-au reîntors. Pe seama guvernului Sănătescu se va
pune ideea expulzării complete a
germanilor din România (cererea de
armistiţiu din 25 august 1944), însă
istoricul bănățean Mircea Rusnac
susține că, de fapt, a fost vorba doar
de expulzarea armatei germane,
nicidecum a etnicilor germani .
1
Va urma pedeapsa colectivă:
deportarea în Siberia , pierderea
2
drepturilor civile (până în 1949),
neincluderea în Reforma Agrară
din 1946, deportarea în Bărăgan în
1951. După 1960, germanii încep
să solicite aprobarea strămutării
în Germania. Pentru aprobare, au
trebuit să plătească statului român
mii de mărci de fiecare persoană, în
funcție de pregătire. După 1990, au
părăsit România în masă.

***

19 martie 1940. Plutonierul
Stan Lincă, șeful Postului de
Jandarmi Cenad, raportează supe- Familia Balthasar - familie tradițională
riorilor săi de la Secția Sânnicolau germană din Cenad.
Mare și de la Legiunea de Jandarmi
Timiș-Torontal din Timișoara faptul că germanii din Cenad(ul Vechiu) au ținut două
petreceri, una la cârciuma lui Johann Frank, cealaltă la cârciuma lui Peter Pauli, și
au adunat suma de 30.000 de lei destinată ca ajutor pentru Germania. Banii au fost
duși la Timișoara de către Nikolaus Folk, contabilul Cooperativei „Cenăzeana“,
însă au fost respinși pe motiv că erau prea puțini și că alte comune, mai sărace,
au adunat mai mult. Întors la Cenad, Folk a mai adunat din comună 20.000 de
lei, „...cu care bani intenționează ca să trimită un vagon de porci sau de grâu

1 Mircea Rusnac – „Deportarea germanilor în Uniunea Sovietică (1945). Cu referire specială
la Banat“.
2 Ordinul nr. 031 din 6 ianuarie 1945 al Comisiei Aliate (Sovietice) de Control către preşedinţia
Consiliului de Miniştri român, privind mobilizarea acestora pentru lucru, preciza că în perioada 10-20
ianuarie 1945 urmau să fie „mobilizaţi toţi locuitorii germani apţi de muncă, indiferent de cetăţenia lor.
Bărbaţii între 17 şi 45 ani, femeile între 18 la 30 ani. Femeile care alăptează copii până la 1 an nu vor
fi mobilizate.” Totuși, au existat și excepții: „Vă solicităm să alcătuiţi o listă specială a celor care, deşi
intră în această categorie, potrivit statului român sau a organelor locale, merită să fie scutiţi. Aceste
liste vor fi înaintate Comisiei Aliate de Control sau reprezentanţilor ei locali.“
11