Page 11 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Timișoarei”. Dar abia pe 28 iunie 1719 va semna împăratul decretul care numea
administrația Banatului și va stabili reședința acesteia la Timișoara. Astfel, se
deschide calea pentru colonizarea Banatului, necesară din diverse rațiuni: pe de-o
parte pentru întărirea noii granițe cu otomanii, pe de altă parte pentru asigurarea
forței de muncă și, ca atare, pentru revigorarea economiei.
Primul val de colonizări, denumit și „Colonizarea caroliniană“
(Karolinische Ansiedlung), după numele împăratului Carol VI, va avea loc între
1718 și 1740, când în Banat vor veni români din Oltenia, sârbi, bulgari, italieni,
francezi, spanioli, dar mai cu seamă germani. Vor urma, în perioada 1744-1772,
al doilea val de colonizări, numit „Colonizarea Theresiană“ (Theresianische
Ansiedlung), iar în perioada 1782-1787, „Colonizarea Josefină“ (Josephinische
Ansiedlung).
Germanii au fost determinați
să-și părăsească locurile natale din
diverse motive: nemulțumirea față de
situația politică, socială și economică,
respectiv iobăgie, războaie teritoriale
frecvente germano-franceze, intoleranță
confesională, luxul aristocrației și cle-
rului etc.
În drumul lor spre Banat, au
călătorit cu căruțele până la porturile de Ambarcațiune de tip „Ulmer Schachteln“
la Dunăre: Regensburg, Ulm, Günzburg,
Neuburg, Donauwörth. De aici, îmbarcați pe plute sau așa numitele ambarcațiuni
„Ulmer Schachteln“, au călătorit pe Dunăre până în sudul Banatului, de unde, din
nou cu căruțele, au ajuns în zonele atribuite spre colonizare.
Potrivit datelor oferite de Franz Kahles în cartea „Heimatblatt Tschd“ (2005),
strămoșii germanilor din Cenad proveneau din: Westfalen (138 de persoane),
Lothringen (59), Rheinland (58), Saarland (24), Austria (23), Reich (22), Bayern
(21), Luxemburg (15), Baden-Württemberg (13), Ungaria (9), Mähren (6), Pfalz (6),
Böhmen (5), Hessen (5), Elsas (4), Italia (1) și Sachsen (1).
Evoluția numerică a germanilor cenăzeni, în majoritatea lor de religie romano-
catolică (condiție impusă de austrieci la colonizare), arată astfel:
1833 – 1960
1880 – 3037
1890 – 3244
1910 – 2750
1930 – 2985
1940 – 3026
2002 – 48
2011 – 24
Desigur, evoluția socială, economică, spirituală, politică etc. a șvabilor
cenăzeni comparativ cu a conaționalilor din întregul Banat, a fost una aproximativ
identică.
Germanii au sprijinit în 1918 Unirea Transilvaniei și Banatului cu România.
Însă faptul că statul român nu a respectat drepturile proclamate la Alba Iulia și
9