Page 7 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Cuvânt înainte

Cartea de față este rodul dorinței mele de a cunoaște mai bine apa, aerul și
țărâna din Cenad. Apa din șanț, din bălțile de după ploaie, din vocuri, de la bara de la
țigani, de la Puțul, din Mureșul cel intangibil al copilăriei mele. Aerul uscat și fierbinte
al verii ori cel umed și rece al iernii, mirosind a flori de salcâm ori plăcintă cu dovleac,
a frunze uscate ori tămâie. Praful și noroiul uliței din Satu Nou, frământate de copitele
cailor, de cirezile de vite ori turmele de porci duse la păscut. Și, desigur, nu în ultimul
rând, de a-i cunoaște pe cei care-și dorm acum somnul de veci în cimitirele știute ori
neștiute ale Cenadului, ori de aiurea: români, sârbi, germani, maghiari, țigani, evrei,
bulgari, turci etc.
Este rodul mai multor ani de căutări prin zeci și zeci de cărți, prin jungla
informațională numită Internet sau prin cele peste 45.000 de documente pe care le-am
fotografiat la Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, pentru a le studia acasă,
în tihnă. Desigur, în speranța că în unele voi găsi și referiri la Cenad. Da, câteva mii se
referă și la Cenad, însă puține prezintă interes istoric. Câtă trudă pentru mai nimic, veți
spune. Da, multe studii de acest gen se scriu din... alte studii. Însă am preferat să aduc
ceva nou, de prea puțini cunoscut, ceva ce până nu demult era catalogat drept secret.
Majoritatea documentelor oficiale din anii de dinaintea, din timpul ori de după cel
de-al II-lea Război Mondial ale instituțiilor Jandarmeriei, Poliției de Frontieră, Vămii,
Prefecturii, Plasei Sânnicolau Mare, ale Sfatului Raional și Comitetului Raional al
Partidului Comunist Român Sânnicolau Mare etc. au avut caracter secret și, ca atare,
în funcție de gradul de confidențialitate și potrivit legislației românești în vigoare, devin
publice după zeci de ani. Alte materiale din această carte sunt construite pe baza datelor
din diferite studii, însă și aici am preferat să merg pe lucruri neștiute în primul rând de
către români. Tocmai fiindcă izvoarele sunt în altă limbă decât româna.
Reacțiile la prima ediție au fost diferite. Unii au contestat o serie de aspecte din
documentele ce au stat la baza acestei cărți. Și pe bună dreptate, fiindcă, să nu uităm,
majoritatea acestora au fost întocmite de slujbași, deci oameni plătiți din banul public.
Interesați să-și apere postul chiar cu prețul unor neadevăruri mai mici sau mai mari.
Adevărul pur nu există. Ori îl cunoaște doar Atotputernicul.
Pe de altă parte, au existat nemulțumiri vizavi de dimensiunea fotografiilor,
drept pentru care, în această a II-a ediție, unele fotografii au fost considerabil mărite,
pentru a se recunoaște în ele și persoanele, dar și diverse alte amănunte.
Pe lângă o serie de corecturi, am inserat o serie de texte noi, fie în cadrul
capitolelor deja existente, fie separat, ca și capitole de sine stătătoare.

5