Page 12 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 12

Dușan Baiski


        nici prevederile din 1919 ale Acordului de la Paris, semnat de România, potrivit
        cărora „guvernul român se obligă să asigure deplina protecție a vieții și a libertății
        tuturor locuitorilor țării, fără deosebire de naștere, de rasă sau de religie“, ei s-au
        simțit lezați.  Bucureștiul a adoptat o serie de legi restrictive. Autoritățile centrale
        și  locale  s-au  dedat  la  tot  felul  de  șicane  birocratice și  abuzuri  xenofobe  față  de
                                                 minoritățile naționale, Octavian Goga
                                                 însuși, prim-ministru în timpul căruia
                                                 s-au  adoptat  în  1937  primele  legi
                                                 antisemite ,  afirmând  că  în  „marea
                                                          1
                                                 adunare de la Alba Iulia, noi nu am
                                                 văzut  [...]  niciodată  altceva  decât
                                                 manifestarea istorica a românismului
                                                 din Ardeal pentru unirea cu Regatul,
                                                 altceva nimic“ .
                                                              2
                                                       Acesta a fost unul din motivele
                                                 pentru  care  ideile  fasciste  au  prins
                                                 inclusiv  la  Cenad.  Declanșarea  celui
             Nikolaus și Eva Jung s-au născut în Elsas
              (Alsacia), în satul Tromborn. Au emigrat  de-al  Doilea  Război  Mondial  și
                      la Cenad în 1762.          primele victorii ale Germaniei naziste
                                                 au redeșteptat în germanii din România
        sentimentul național și speranța că li se va face și lor dreptate. Și au acționat ca atare.
        Numai că acțiunile lor au fost atent monitorizate de autorități, așa cum se va vedea mai
        jos. Sub presiunea Germaniei naziste,  guvernul lui Antonescu va emite Decretul-lege
        nr. 830 din 20 noiembrie 1940 prin care Grupul Etnic German din România (Deutsche
        Volksgruppe in Rumänien), subordonat direct celui de-al II-lea Reich, va deveni stat în
        stat. G.E.G. va prelua sub controlul său mass-media de limbă germană din România,
        școlile  germane  etc.  La  27  septembrie  1940,  în  fruntea  G.E.G.  va  ajunge Andreas
        Schmidt,  candidatul  Berlinului .  Pe  9  noiembrie  1940,  Schmidt  și  ceilalți  naziști
                                    3
        radicali  înființează  Partidul  Național-Socialist  Muncitoresc  German  al  Grupului
        Etnic German din România (N.S.D.A.P. der D.V.G.R.).
              După ocuparea Iugoslaviei, în aprilie 1941, pentru tinerii germani din Banatul
        istoric s-a înființat Divizia 7 Vânători de Munte SS ,,Prinz Eugen“, sub comanda lui
        Arthur Martin Phleps (considerat a fi fost părintele armei „vânători de munte“ din
        cadrul Armatei Române, devenit apoi, în calitate de general-locotenent, comandatul
        trupelor de vânători de munte), în care s-au înrolat 3.000 de persoane, toţi la Waffen SS.
              Înfrângerea Germaniei a fost însă lovitura de grație. În România, care prin actul
        de la 23 august 1944 a schimbat tabăra, trecând de partea Puterilor Aliate, germanii


              1   William Totok – „Germanii din România între nazism și stalinism“ - Lucrare prezentată în
        cadrul Seminarului internațional „Minorități, moșteniri culturale, civilizație românească contemporană“
        (București, 21-22 octombrie 2003).
              2   Octavian Goga, „Mustul care fierbe“ – volum ce reunește articole publicate în revista „Țara
        Noastră“.
              3   Ginere al brigadeführer-ului SS Gottlob Berger, șeful Oficiului Central pentru Cetățenii Etnici
        Germani (Volksdeutsche Mittelstelle).
        10
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17