Page 12 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

agricole, a creat probleme mari în momentul împărţirii a fost de asemenea arestat, încheindu-şi în mod tragic
sale, pe baza unor protocoale, între mai multe ministere existenţa în 1954, la 54 de ani, în sinistra închisoare de
economice nou înfiinţate şi organe ale administraţiei la Aiud. Au mai cunoscut martirajul temniţelor comuniste
locale, după ce o scurtă perioadă (1948-1949) a funcţionat directorii Alexandru Vellan, Gheorghe Ioan, Adam Ogrin,
sub denumirea de „Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa – Ionel Buhescu, Radu R. Radoveanu, dr. ec. Gheorghe
întreprindere naţionalizată” (U.D.R.I.N.). Înmatricularea Vucu, Agrippa Popescu, inginerii Vasile Borda şi Iosif
U.D.R.I.N. din punct de vedere juridic a fost făcută în Roiescu, dr. ec. Corneliu Rociu şi mulţi alţii. Chiar şi Carol
Registrul comerţului la 19 februarie 1949, sub numărul Loncear, care dăduse dovadă, atâta timp cât ocupase înalte
de înregistrare 124.461/1949, partajarea capitalului social demnităţi, de multă modestie şi de respect faţă de profesorii
fiind făcută astfel: statul român 6.981.974 de acţiuni săi, sprijinind uzinele din Reşiţa şi din Bocşa, a intrat,
şi U.R.S.S. 3.010.927 de acţiuni. (42) În acest timp, inevitabil, în dizgraţia autorităţilor vremii, fiind destituit,
patrimoniul său era evaluat la 84,1 milioane dolari S.U.A., judecat şi întemniţat în intervalul 1962-1964. De altfel, şi
cifra fiind intenţionat diminuată, probabil în vederea Alexandru Bitang, director al U.C.M.R. între 1974-1983,
reducerii ponderii acestei Societăţi în ansamblul economiei fusese în tinereţe implicat în grevele studenţeşti de la
româneşti. Tot din 1949 a fost introdus, la nivel de ţară, Timişoara din 1946. (45)
sistemul planificării economice generale, centralizate şi În 1948, în plină „dictatură a proletariatului”,
rigide, care nu mai permitea unităţilor economice niciun după expresia lui Georg Hromadka, „muncitorimea
fel de iniţiativă, stabilindu-se la centru sarcini şi obiective zonei montanistice bănăţene se simte pusă în lanţuri.”
felurite, care de cele mai multe ori se dovedeau a fi arbitrare (46) Concomitent cu anihilarea conducătorilor Societăţii
şi neraţionale, imposibil de îndeplinit. U.D.R., erau arestaţi şi conducătorii muncitorimii
După naţionalizare, regimul comunist a decis să se social-democrate, în primul rând Iosif Musteţiu, Georg
răfuiască cu fosta conducere a U.D.R., care crease atâtea Hromadka, Petru Bârnau şi Traian Cercega, în vreme ce
probleme sovieticilor şi acoliţilor lor. Un numeros grup Eftimie Gherman reuşea să se salveze fugind în Occident.
de ingineri de mare valoare au fost arestaţi, în frunte cu Cei arestaţi au fost implicaţi în diverse cazuri nebuloase,
directorul general Alexandru Popp. Lui i-a fost înscenat fiind acuzaţi inclusiv că ar fi complotat împreună cu
în toamna lui 1948 un sinistru proces de „sabotare a reprezentanţii Partidului Laburist din Marea Britanie
economiei naţionale” (procesul Popp-Bujoiu sau procesul împotriva regimului comunist. (47) În 1951, numeroşi
industriaşilor), în faţa Tribunalului militar din Bucureşti, conducători social-democraţi din Reşiţa au fost judecaţi şi
împreună cu un grup eterogen de „complotişti, spioni şi condamnaţi la ani grei de închisoare, pentru că nu fuseseră
trădători”, care ar fi alcătuit, chipurile, „încă din 1945 o de acord cu unificarea dintre P.S.D. şi P.C.R. Între aceştia
organizaţie conspirativă, care se baza pe partidele vechi se aflau: Ilie Fărcăşescu – 20 de ani de muncă silnică şi 10
şi pe forţa financiară şi influenţa economică a marii ani degradare civică; Iosif Musteţiu – 12 ani temniţă grea
industrii şi finanţe. Această înjghebare, care a căpătat un şi 10 ani degradare civică; Gheorghe Jula – 12 ani temniţă
rol preponderent după desfiinţarea Partidului Naţional grea şi 10 ani degradare civică. Lor le-a fost confiscată şi
Ţărănesc, a început o acţiune de spionaj şi sabotaj averea, deoarece s-au făcut vinovaţi de „crima de uneltire
economic şi pregătea atentate şi lovituri de forţă care să contra ordinei sociale.” (48) Alţi trei inculpaţi „au iniţiat,
ducă la răsturnarea regimului actual.” (43) organizat şi activat într-o organizaţie de tip fascist, politică şi
Printre altele, inginerul Popp a fost acuzat că s-ar fi paramilitară, care avea drept scop răsturnarea prin violenţă
numărat, sub numele conspirativ de „domnul Alecu”, printre a regimului democrat creat şi instaurarea vechiului regim
organizatorii rezistenţei armate anticomuniste la nivel burghezo-moşieresc, cu sprijinul cercurilor imperialiste
naţional. Astfel, el ar fi urmărit, împreună cu ceilalţi acuzaţi, anglo-americane.” Este vorba despre Georg Hromadka
ca printr-un tunel săpat sub sediul Adunării Deputaţilor din şi Petre Bârnau, condamnaţi la câte 20 de ani de muncă
Bucureşti, edificiul să fie aruncat în aer la prima întrunire a silnică şi 10 ani degradare civică, şi Romulus Drăgoescu, la
deputaţilor comunişti, moment care ar fi marcat declanşarea 21 de ani de muncă silnică şi 10 ani degradare civică. (49)
unei revolte populare care ar fi dus, în cele din urmă, la Exemplul lui Georg Hromadka a fost elocvent: întemniţat
răsturnarea regimului comunist. la Jilava şi Aiud, a fost graţiat în 1956, după opt ani de
Chiar un lider comunist lucid, Ion Gheorghe Maurer, detenţie, în urma vizitei lui Hruşciov în Marea Britanie şi
declara în acea perioadă în cercul apropiaţilor săi: „Şi eu a solicitărilor laburiştilor ca social-democraţii din Europa
totuşi l-aş folosi pe Popp mai departe, fiindcă este cel mai răsăriteană să fie puşi în libertate. (50)
mare specialist din Europa”, fapt pe care susţinea că îl aflase Între timp, prin decretul nr. 334 din 10 august 1949,
de la „specialiştii sovietici” care îl cunoscuseră. (44) uzinele reşiţene deveneau şi ele părţi ale nou-createlor
În vârstă de 50 de ani, Alexandru Popp a fost Sovromuri, societăţi mixte româno-sovietice, care au
condamnat la muncă silnică pe viaţă, dar a supravieţuit cuprins întreaga economie românească până la 1 octombrie
cu multă demnitate regimului dur de detenţie. A ieşit din 1954. Crearea Sovromurilor la Reşiţa a divizat uzinele în
închisoare în urma graţierii generale din 1964, decedând două părţi distincte, şi anume: Sovrommetal, corespunzând
la trei ani după aceea. Inginerul Cornel Manciu, director aproximativ fostei Direcţii a exploatărilor şi încorporând
adjunct al Societăţii şi director al atelierelor de la Reşiţa, sectorul siderurgic de pe malul drept al Bârzavei, şi

Pag. 10