Page 8 - Morisena10
P. 8
MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018
În schimb, instaurarea administraţiei militare Altfel, lucrările de satisfacere a comenzilor pentru armata
sovietice în sudul Banatului a fost puternic resimţită atât aliată sovietică şi alte lucrări nu se pot efectua. U.D.R., în
de populaţie, cât şi de patrimoniul Societăţii U.D.R., mod fatal, s-ar distruge.” (9)
întrucât Armata Roşie şi-a exercitat fără menajamente Şi la Uzinele Ferdinand, deportarea unui mare
drepturile de putere învingătoare şi a ridicat prin forţa număr de salariaţi de naţionalitate germană apţi de muncă,
armelor numeroase bunuri, utilaje şi echipamente care bărbaţi între 17 şi 45 de ani, femei între 18 şi 42 de ani,
erau considerate a nu fi „strict necesare” continuării a avut consecinţe extrem de dăunătoare, acest act fiind
producerii la Reşiţa a armamentului necesar pentru considerat drept „una dintre cele mai sumbre acţiuni ale
Frontul de vest. Acestea se adăugau obligaţiilor impuse trecutului postbelic, impuse ţării noastre.” (10)
prin Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944, prin Deportarea masivă a germanilor în Uniunea Sovietică
care România trebuia să achite Uniunii Sovietice o uriaşă a determinat un numeros grup de cunoscuţi antifascişti din
despăgubire de război. Totodată, pe perioada desfăşurării Reşiţa să se îndepărteze de P.C.R., pe care îl sprijiniseră
războiului împotriva Germaniei, muncitorii de la U.D.R. mulţi ani până atunci, uneori chiar cu riscul vieţii. Ei au
au făcut „donaţii”, sub presiunea comuniştilor, de 60 optat acum hotărât în favoarea social-democraţiei, fiind
milioane lei pentru front, la care s-au adăugat alimente şi urmaţi de sute de muncitori germani şi români. În 1945,
diverse articole în valoare de 24 milioane lei. (5) la conducerea organizaţiei reşiţene a P.S.D. se aflau Iosif
Deşi fuseseră extrem de slabi până atunci, Musteţiu, preşedinte, şi Georg Hromadka, secretar, iar la
comuniştii începeau să îşi extindă aderenţa în oraş, Steierdorf-Anina preşedinte era Ion Banciu. „În concurenţă
beneficiind şi de susţinerea sovieticilor şi de oportunismul cu favorizata organizaţie comunistă, social-democraţii îşi
prezent de fiecare dată în asemenea situaţii. Liderul păstrează supremaţia.” (11)
social-democrat Traian Cercega, în amintirile sale În 1945 şi 1946, Societatea U.D.R. a elaborat două
redactate în 1984, recunoştea că „unii dintre membrii emisiuni de noi acţiuni (respectiv a şaptea şi a opta de pe
P.S.D.-ului şi ai Uniunii Tineretului Socialist din trecut parcursul existenţei sale), majorând capitalul social la 2,5
au devenit membri ai P.C.R.-ului (deci o situaţie nou miliarde lei, apoi la 5 miliarde lei. Prima emisiune cuprindea
creată).” (6) Cu toate acestea însă, social-democraţii 3 milioane de acţiuni, dintre care 2 milioane (acoperite
continuau să rămână preponderenţi, fapt recunoscut şi de integral) erau oferite pentru subscriere pe piaţa internă
comunişti, care afirmau la sfârşitul anului 1944 că P.S.D. şi un milion (din care au fost acoperite numai 424.800)
avea, mai ales la Reşiţa, o „puternică influenţă politică”. pentru creditorii străini ai Societăţii. Ea a uşurat simţitor
(7) Iar la 29 decembrie, Siguranţa din Oraviţa consemna activitatea Societăţii într-un moment extrem de dificil, când
faptul că „P.S.D. desfăşoară o activitate mai intensă în aceasta era îngreunată de problema obţinerii unor materiale
centrele industriale, în special la Reşiţa, sub conducerea şi plata unor colaborări, de inflaţia crescândă şi deficitul
lui Eftimie Gherman” şi că „muncitorii calificaţi doresc de numerar, datorită faptului că principalul client devenise
să se înscrie în P.S.D.” (8) guvernul sovietic, care considera toate aceste livrări ca
Situaţia s-a înrăutăţit foarte mult odată cu debutul priorităţi stipulate în cadrul Convenţiei de armistiţiu.
anului 1945. În ianuarie, când războiul încă nu se (12) În urma „acordului” economic sovieto-român din
încheiase, a avut loc şi în sudul Banatului o tragedie 8 mai 1945 (în realitate, un dictat sovietic), U.R.S.S.
umană de mari dimensiuni, respectiv deportarea unui obţinea gratuit toate proprietăţile şi participările firmelor
mare număr de etnici germani în Uniunea Sovietică provenind din statele Axei (Germania, Italia, Austria,
pentru aşa-numita „muncă de reconstrucţie”. Impusă Ungaria) în economia românească. Începeau imediat
României, ale cărei autorităţi, încă nesubordonate după aceea să se constituie numeroasele Sovromuri, care
complet partidului comunist, au fost obligate să participe au acaparat practic toate ramurile economice ale statului
la desfăşurarea sa, această operaţiune a avut grave urmări român. Pentru a evita preluarea completă a U.D.R.-ului de
în cadrul activităţii U.D.R., care îşi vedea forţa de muncă către aceste Sovromuri, Societatea a elaborat cea de-a opta
drastic slăbită şi activitatea grav dezorganizată. Despre (şi ultima) sa emisiune de acţiuni, ca unică alternativă.
aceasta scria prefectul judeţului Caraş, lt. col. Grigorie Noutatea o constituia emiterea a 3 milioane de acţiuni în
Mihăiuţiu, la 21 ianuarie, adresându-se primului ministru contul Uniunii Sovietice (dintre care 2.700.000 pentru
Nicolae Rădescu: „Uzinele U.D.R. din Reşiţa şi Anina Uniunea Maşinimport din U.R.S.S. şi 300.000 pentru
se găsesc în agonie. Muncitorii germani au fost ridicaţi Banca sovieto-română Sovrombanc, nou înfiinţată).
pentru deportare. Lucrările importante din uzină au Emisiunea acestor 3 milioane de acţiuni reprezenta
încetat. Toate articolele alimentare de primă necesitate şi totodată atingerea plafonului de 40%, cât era admis a fi
bunurile aduse din Transnistria sunt în curs de ridicare, deţinut de către persoane fizice şi juridice străine. (13) La
lăsându-se efectivul U.D.R. în situaţia de alimentare 15 iulie 1946, în Consiliul de administraţie al U.D.R. au
foarte dificilă. Se roagă să se dea dispoziţii imediate fost cooptaţi şi inginerii Konstantin Matveevici Kriakin şi
pentru trimiterea în teren a unei delegaţii internaţionale Ivan Grigorievici Grinenko, reprezentanţii părţii sovietice.
de control pentru constatarea situaţiei şi luarea de măsuri Dar la Reşiţa sovieticii au pretins, şi au obţinut, pe
imediate pentru completarea golurilor de toate categoriile lângă aceste privilegii, şi un important pachet de acţiuni
şi pentru completarea articolelor alimentare necesare. în schimbul minereului de la Krivoi Rog, folosit aici în
Pag. 6