Page 4 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

După ce fapta lor a făcut obiectul, timp de mai relevante pentru felul în care se scria româneşte în Banat
multe luni, unei serii de investigaţii şi interogatorii din la finele secolului al XIX-lea, în contextul sistemului de
partea conducerii şcolii şi a Inspectoratului Şcolar, elevii învăţământ promovat de autorităţile ungare.
incriminaţi vor fi supuşi, în 2 mai, la o anchetă instrumentată În scrisoarea expediată tribunului bănăţean în 25
de Ministerul Instrucţiunii din Budapesta, care trimisese septembrie 1883, I. Lupulescu însăila o virulentă diatribă
la Lugoj un reprezentant. La doar o zi de la inspecţia în versuri, dedicată „renegatului” preot Iosif Tempea, pe
directorului general al şcolilor medii, profesorii au fost care îl acuza de delaţiune:
martorii cutezanţei lui Victor Vlad, care fixase pe tabla din
sala sa de clasă o cocardă cu însemnele regatului României, „Onor. Domnu!
alături de care inscripţionase urarea: „Să trăiască!” Cel ce luptă pentru un scop nobil geme mult în
Societatea de Lectură a elevilor gimnaziali români mijlocul pericolelor şi, de scopul nu-l ajunge, devine toată
activa încă din 1879-1880, fără a avea însă caracter oficial viaţa lui o tragedie care umple inimile consoţilor lui cu
şi public, şedinţele desfăşurându-se, în cvasianonimat, o durere nespusă. Până mai avem noi însă un apărător în
în incinta şcolii primare confesionale din curtea bisericii comitatul nostru, inima noastră saltă la a lui voce […] şi
ortodoxe (v. Bistriţeanu [1943]). Într-un manuscris cu o voie nespusă ne vom aduna sub drapelul lui, şi la un
identificat, în urmă cu câțiva ani, în colecția ing. Maia caz extraordinar vom fi toţi pe picior. Soarta la români
Dobrin este expus programul şedinţei Societăţii de Lectură a fost toată o tragedie pentru atâţia secoli, care din ce în
din 18 iunie (stil nou) 1882, sunt amintiţi câţiva participanţi ce tot mai mare văl negru îşi puse pe faţa lui, ci, câte în
(între care viitorul protopop şi istoric George Popovici), ziua de astăzi, suntem la întrebarea aceea: care cale să o
unul din puncte anunţând citirea protocolului, ceea ce alegem? Să fim tot aşa ignoraţi de partida contrarie şi de
ne îndreptăţeşte să intuim că documentul consemnează nişte renegaţi ticăloşi care ne mai împut locul cu cuvintele
programul şedinţei oficiale de constituire: lor dulci arătate, dar vai, inima lor nu e inimă de români.
La vocea conducătorului şi scutului nostru, bucuros ne
„Programa şedinţei Societăţii de Lectură a vom aduna şi îl vom înconjura pentru exemple glorioase.
studenţilor români de la Arhigimnaziul Lugojului, ţinândă Durerea inimei atâta mă cuprinse încât, la nimicirea
în 18 iunie 1882 a.c. s.n. «şedinţei» Societăţii de Lect.[ură] a stud.[enţilor] din
Deschiderea şedinţei arch[i]g.[imnaziul] Lugojului, după ce domnii unguri
Cetirea protocolului auziseră dintr-un renegat român, în tristeţe, îmi luai un
Declamează: G. Popovici, T. Băiaşiu, A. Bireescu timp scurt spre compunerea versului acestuia:
Citirea creditorilor
Propuneri Nimicirea Societăţii din cauza renegaţilor
Autentificarea protocolului
Închiderea şedinţei Ca floarea pălită ce roua aşteaptă
Lugoşiu, în 18 iunie 1882 În amurgul serii-dulci, desfătos,
A. Bireescu, secretar”. Ca roza-ntristată ce-n nou se deşteaptă
L-acel soare mândru, cu-al său miros:
Un set de documente (trei epistole adresate de Ioan
Lupulescu, unul din elevii incriminaţi şi exmatriculaţi, Aşa-i românul, ce fruntea-şi înclină,
lui Coriolan Brediceanu, în care îşi exersează veleitățile De-atâtea boli fiind asuprit;
poetice şi dramaturgice), păstrate în Biblioteca muzicală Îl vezi în genunchi, la tiran se-nchină,
Tiberiu Brediceanu din Bucureşti (puse la dispoziție de Că soarele nostru de mult a pierit.
Sanda Brediceanu, văduva dirijorului Mihai Brediceanu),
ne prilejuiesc readucerea în actualitate a împrejurărilor […] Dar acum barbarul şi dreptul din urmă
în care au fost exmatriculaţi elevii gimnaziali lugojeni, Ni-l luă, ca lupul ce surpe blânzii miei,
risipind unele confuzii ce s-au perpetuat timp de mai Iar tu, renegate, ce laude ştii a-ţi pune
bine de un secol. Printr-un ton confesiv, copleşit parcă Pe naţia noastră, pe căile ei,
de efectele unei prea îndelungate şi intense refulări a
exaltatelor sale sentimente patriotice, I. Lupulescu se Blăstămu să vă fie, soarta-afurisită,
constituie într-unul din principalii acuzatori ai nedreptei Ce prin vorbe bune sunteţi adulat,
sentinţe puse în practică de reprezentanţii Gimnaziului de Iar carnea voastră fie înghiţită
Stat din Lugoj. Dincolo de unele stângăcii ortografice şi De corbii cei vameşi, ca să-i îngrăşaţi.
inconsecvenţe privind exprimarea literară (pe care le-am
îndreptat în mod tacit), misivele se constituie în documente Mulţi suntem asupriţi de aceasta, că prin un renegat
panegiricele la înmormântarea celor doi scriitori bănăţeni (v. a cărui faţă şi toată stima e pentru Hades, iar nu aicea să
Bistriţeanu [1943] și Stan 2015), fiind evident că în sufletul spurce locul pe unde se mai află, unul şi altul, români
său s-a dat, de-a lungul timpului, o tulburătoare luptă între adevăraţi.
sentimentul filial şi cel al amiciţiei pe care o purta foştilor săi Aceia se strică rău, pierde-vară în a căror inimă nu
colegi şi prieteni. e măcar nici simţul de iubire de naţiune, e destulă răutate,

Pag. 2