Page 5 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

cu atât mai vârtos că românul – după cum zice Hencke, remisese ziarului „Luminătoriul” (nr. 55 din 1884) o
un şvab – îşi iubeşte patria şi naţiunea sa. Dar linge acum epistolă deschisă, în care însă, divagând pe teme colaterale,
blidele onoraţilor unguri, că odată îi vine arma după cap. evitase să ofere explicaţii punctuale pe marginea gravelor
Rămânând al preast.[imatului] Domn perfid şi acuzaţii care i se aduseseră.
întotdeauna ascultător,
I. L., student gimnazial”

Un prim semnal transmis opiniei publice, privitor
la scandalul declanşat la Gimnaziul de Stat din Lugoj, îl
reprezintă o scrisoare apărută în „Luminătoriul” (V, 50,
1884: Persecutarea studenţilor români din Lugoj):

„Ni se trimite o corespondenţă, subscrisă de «Lucifer
Nocturn» din Lugoj, care este plină de amărăciune din
cauza persecutării sărmanilor studenţi români de la acel
gimnaziu. Cu multă amărăciune şi iritaţiune se aminteşte
numele dlui Iosif Tempea, prof. de limba română la acel
gimnaziu, carele nu numai că nu a sărit întru ajutorul
persecutaţilor tinerimei, ci chiar dânsul ar fi fost trădătoriul
şi asmuţitoriul contra tinerimei, ceea ce, precum se zice,
s-ar fi constatat acum. Dl Tempea – se zice în cor – a
fost întemeietorul şi conducătoriul oarecărei biblioteci
a tinerimei, şi acum, iată, dlui este trădătoriul […]. Nu
putem reproduce cor.[espondenţa] întreagă din cauza
asprimei represiunilor, dar îl asigurăm pe dl Tempea că
dacă adevărată va fi numai o mică parte din cele ce ni se
scriu, atunci Domnia Lui poate fi asigurat de dispreţul cel
mai crâncen cu carele va fi totdeauna şi de toţi românii
întâmpinat. Înregistrăm cu adâncă părere de rău şi cu
mare mâhnire sufletească şi faţă de ministrul de Culte că
i-a eliminat din acest motiv pe tinerii: Ioan Lupulescu şi
Şt. Lipovan, din a VI-a clasă, pe Ioan Popovici, Zenobie
Moise şi Victor Vlad, din a IV-a clasă. Sărmana tinerime
română, cine te cultivează!”
Familia Vlad, în 1885
În mod ciudat, cu o singură excepţie (un ultimatum
transmis din partea Comitetului parohial, în care i se
solicita învinuitului să opteze fie pentru postul de preot, fie Perseverând în condamnarea actului exmatriculării,
pentru cel de profesor), nu întâlnim nicio reacţie oficială într-o altă epistolă, nedatată, adresată mentorului său
consistentă, în gazetele româneşti, din partea ierarhilor C. Brediceanu, I. Lupulescu se erija în reprezentantul
Protopopiatului Ortodox Lugoj. În schimb, epitropul tinerimii române bănăţene, făcând trimitere la Hora Unirii,
ortodox lugojean I. Pavel a remis ziarului timişorean versurile lui Vasile Alecsandri, ale cărui premii literare
„Luminătoriul” (V, 61, 188) un material (În cauza erau proaspete în conştiinţa elevilor români bănăţeni ,
4
studenţilor eliminaţi de la Gimnaziul din Lugoj) cu o listă, şi Deşteaptă-te, române! poemul lui Andrei Mureşanu,
iniţiată de Coriolan Brediceanu, cuprinzând numele celor care, pus pe muzică de Anton Pann, se consacrase ca un
care subscriseseră cu anumite sume de bani în sprijinul adevărat imn al românilor de pretutindeni, o chemare la
studenţilor gimnaziali eliminaţi, pentru a-şi putea continua luptă în vremuri de restrişte. Consecvent cu stilul epistolei
studiile la alte instituţii similare, însoţită de rugămintea anterioare, elevul lugojean îşi revărsa preaplinul sufletesc
de a fi preluată şi de alte publicaţii. Incidentul a continuat sub forma unei scenete, în care unul dintre personaje,
printr-o polemică purtată, în coloanele aceleiaşi publicaţii Zgârcea, îl întruchipa pe hulitul său profesor:
(„Luminătoriul”, V, 73, 1884), de Coriolan Brediceanu cu
4 În 27 iulie 1884, în saloanele hotelului „Rudolfshof” din
Marsovszki, solgăbirăul Lugojului. Niciun comunicat de Băile Herculane, în cadrul unei memorabile întâlniri cu Vasile
presă ulterior nu a clarificat o eventuală poziţie publică a Alecsandri, care se afla la cură, membrii unei „deputaţiuni” a
lui Iosif Tempea (care n-a încercat niciodată să se disculpe) intelectualilor români lugojeni, condusă de Constantin Rădulescu
sau a Protopopiatului Ortodox Lugoj, care a dat senzaţia şi Coriolan Brediceanu, au avut prilejul să-şi stâmpere oful,
că se complace într-o atitudine duplicitară. E adevărat că, alimentat de nedreptatea făcută tinerilor gimnazişti (v. Stan
la puţin timp după consumarea incidentului, Iosif Tempea 2011, 174-181).

Pag. 3