Page 6 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

„Preaonorat. Domn, Când românul să trăiască puternic şi norocos!
Cu câtă bucurie, cu câtă fală ne apropiem noi şi
tot românul cătră D-ta, a explica e imposibil. E destul Stănescu (cu mirare)
numai de numele D-tale s-auzim, şi inima tresare în noi, Ei, şi cum, măi tu, zgârcite, doar nu-ţi place de români,
şi ce fel de cauză face toate acestea?... fără numai aceea Doar mai bine vrei să vadă peste tine un păgân?
că vă putem numi, aşa-zicând, scutul, stâlpul sărmanei Ei, ei frate, dar ce om eşti, prost, nărod sau nebunit,
naţiuni de aici. Aceea cauzează o inspiraţiune vie în inima Când îţi deschizi gura mare spre aceste de vorbit!
românului, aceea când, prin sudoare, de multe ori deşartă,
prin amărăciune, te pui drept stâlp în capul naţiunii noastre Tu, ce eşti ca un părinte, omul sfânt lui Dumnezeu,
şi mai apăraţi drepturile restante, drepturile ce doară Nu ţi-e frică că te bate, când îţi laşi poporul tău?
tirania vrea să le surpe ca să fie toate aceste nefructifere?... Blastăm ţie, renegate, blastăm peste capul tău,
Sau aduce-va această tânguială a românului odată fruptele Blastăm ţie, desfiinţate, blastăm, blastăm îţi zic eu!
sale?... Noi zicem da. Nici moartea lui Horea şi Cloşca, Tu, ce-ţi vinzi poporul mare, îi vinzi sângele curat,
nici a lui Mihai Viteazul n-au fost nefructifere, cu cât mai Renegate, putregiune, pieri d-aici nevătămat!
puţin astăzi, când cuvântul de «frăţietate» ajunse deja în
urechile românului bănăţean, când românul îşi strânse Vină, naţie română, să-ţi vezi omul renegat,
toată puterea sa şi-l auzi strigând: «Hai să dăm mână cu Popa Zgârcea, desfiinţatul, ce de tine s-a lăsat.
mână, Cei cu inima română». […] Dracii vameşi să te surpe, să te poarte prin Banat,
[…] Şi totuşi, se mai află români care nu-şi imită pe Ca să ştie tot românul cine-i Zgârcea Renegat!
confraţii săi? Se află… Tempea József! păcat că nu-şi scrie
numele Tempea Zgârcitul, care dedă semnul de renegat. *
[…] Drept de răzbunare, să-i arătăm noi, studenţii, într-un
dialog politic […], că de el frică n-avem […]: Nu [peste] mult vom aduce pe Zgârcea şi pe bină.
Ai D-voastră fideli ascultători,
Renegatul Zgârcea şi Stănescu. Dialog politic studenţii din arhigimnaziul local,
Ioan Lupulescu”
Stănescu
Ce ai astăzi, măi Zgârcite, ce nevoie te-a cuprins , Nu deținem detalii privind destinul lui Ioan
5
Te-ai luptat doară cu turcii şi de fel nu i-ai învins? Lupulescu. În cea de-a treia epistolă, expediată mult mai
Tot îţi suci bărbuţa neagră, tot o strâmbi şi o răsuci târziu, din Beiuş, în 30 decembrie (stil vechi) 1888, I.
Şi, fiind în gânduri negre, de pe loc nu te mai duci. Lupulescu, student gimnazial în Beiuş, îl gratula, cu prilejul
Anului Nou, pe binefăcătorul său, avocatul Coriolan
Zgârcea Brediceanu, cel căruia îi datora, probabil, posibilitatea de
Măi amice, cu-aste vorbe tu mai mult mă necăjeşti, a urma cursurile şcolii:
Ce mă iei aşa în pară, ce mă iar batjocoreşti?
Când mă ştii în gânduri grele, când poţi ştii că-s „Mult stimate Domnule!
răsturnat, Ajunşi la punctul unde un an îşi ia avântul său în
Vii la mine ca şi vântu, pentru ceva de-ntrebat. zbor, vin a depune ʼnaintea D-Voastre cele mai fierbinţi
Să nu-ntrebi că ce mi-e boala, să nu-ntrebi că sunt felicitări, urându-Vă zile fericite. Urând, totodată, şi
un prost, sărmanului popor românesc zile mai senine, rog pre bunul
Dzeu să-l ajute spre a se deştepta din letargia mortală în
Dar gândeşte frate-anume că, aseară, când am fost care zace. Vă urăsc, totodată, ca şi familiei întregi, Anul
La amicul meu cel mare, la amicul meu Păcat, Nou întru mulţi ani fericiţi”.
Auzii o veste mare, ce-o să fie în Banat!
Bibliografie
Stănescu (curios)
Dar ce veste, măi Zgârcite, care veste a ieşit, Bistriţeanu [1943] = Alexandru Bistrițeanu, Doi
Doară iară el, românul, iar să fie nimicit? scriitori bănăţeni: Victor Vlad Delamarina şi Ioan Popovici-
Bănăţeanul, Editura Scrisul Românesc S.A., Craiova.
Zgârcea Oalde 1983 = Petru Oalde, Lupta pentru limbă
Ba din contră, măi amice, chiar din contra să ţi-o spun, românească în Banat, Editura Facla, Timişoara.
Că comite vrând să-aleagă, candidat ei român pun . Stan 2011 = Constantin-Tufan Stan, Muzicieni din
6
N-am gândit că va să vină un astfel de timp gelos, Banat, Editura Eurostampa, Timișoara.
5 I. Lupulescu notează, până în finalul scenetei sale, ca Stan 2015 = Constantin-Tufan Stan, Liviu Tempea,
într-o lucrare cu caracter ştiinţific, numărul versurilor. pianistul-compozitor, Editura Eurostampa, Timișoara.
6 Autorul scenetei face aluzie la o candidatură ipotetică Vatamaniuc 1959 = Dimitrie Vatamaniuc, I.
a lui I. Tempea la funcţia de comite, ceea ce ar putea justifica Popovici-Bănăţeanul, Editura de Stat pentru Literatură şi
reticenţa sa în a apăra cauza elevilor români. Artă [Bucureşti].

Pag. 4