Page 14 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Prof. Daniela Curelea urmărit capital electoral, încununându-se adeseori și nu
întodeauna binemeritat cu realizarea Unirii din anul 1918 ,
4
(Sibiu) asociaționismul cultural-național fiind mai degrabă un
5
Contribuții la cunoașterea demers privat al elitei românești din Transilvania . Anterior
anului 1918, Asociațiunea a fost mai puțin preocupată în a
legăturilor și a colaborării dintre avea și întreține, respectiv în a cultiva relații instituționale
cu autoritățile austro-ungare ale vremii, excepție făcând
Asociațiunea Transilvană și doar cele strict oficiale . Susținerea sa financiară a venit
6
instituțiile fundamentale ale din interior, forța și potențialul său financiar avându-și
sursa în cotizațiile achitate de membri sau în donațiile
României Mari: Guvernul și generoase oferite de mari meccenași ai culturii române,
Casa Regală între 1918-1948 așa cum a fost cazul basarabeanului Vasile Stroescu, dar
și a magnatului austro-ungar de origine aromână Emanoil
Gojdu , însă sumele colectate cu titlul de cotizații din
7
Interesantă ni s-a părut din perspectiva cercetării partea membrilor nu au fost niciodată suficiente pentru
pe care am întreprins-o și pe care o supunem atenției îndeplinirea programului său după anul 1918. Obiectivele
dumneavoastră, în viitorul nostru studiu, colaborarea Astrei au fost după Unirea din 1918 cu totul altele în
angajată între Asociațiunea Transilvană și instituțiile comparație cu perioada antebelică, remarcând pedagogia
fundamentale ale României Mari: Casa Regală, Guvernul, socială și educația adulților, dar și reforma societății
Parlamentul, Biserica, Armata și Consiliul Dirigent între și susținerea sistemului de învățământ în educarea și
1918-1920. Afirmăm că după Unirea din anul 1918, formarea națiunii .
8
programele, proiectele, obiectivele, scopul Asociațiunii, Asociațiunea a activat în noul context, fiind mai
nu aveau cum să fie realizate într-un mod eficient în lipsa degrabă nevoită să țină cont de situația economică, socială,
unor resurse materiale adecvate. Iar de aici, permanentele culturală, politică întâlnită în societatea românească a
discuții purtate în Comitetul central al sus-numitei deceniilor II-V din secolul al XX-lea, iar în momentele
instituții cultural-naționale între anii 1920-1938 cu privire dificile ale perioadei interbelice, instituția cultural-
la oportunitatea unei afilieri a acesteia la viața publică și națională de la Sibiu a fost determinată de împrejurări să
instituțională din România Mare . apeleze la sprijinul statului român. Astfel, prin legea lui
1
Situația economică a Asociațiunii nu a putut fi Octavian Goga, s-a recunoscut Asociațiunii statutul de
niciodată rezolvată într-un mod satisfăcător, pentru că, persoană morală, fiind adeseori beneficiara unei contribuții
în mod tradițional, aceasta a avut un caracter privat semnificative a statului român sub forma unor alocații
și colaborativ , mai mult Astra a concurat în mentalul
2
colectiv din Transilvania și Banat interesele unor partide, Simion Costea (coordonatori), Culture, Elites and European
dar și ale unor mari oameni politici ai zilei , care au Integration/Cultures, elites et integration european, Paris,
3
Editions Prodif Multimedia, 2011, p. 56, 80, 100-101.
1 Pamfil Matei, ,,Asociaţiunea transilvană pentru 4 S.J.S.A.N., Registrul 36. Procese-verbale, 1922, p. 82;
literatura română şi cultura poporului român” (ASTRA) şi Vasile Goldiș. Corespondență (1888-1934), Cluj-Napoca, Dacia,
rolul ei în cultura naţională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura volumul I, 1992, p. 177; Sextil Pușcariu, Memorii, București,
Dacia, 1986, p. 64, 67-68. Editura Minerva, 1978, p. 425.
2 Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani dela 5 Ion Clopoțel, Figuri reprezentative de la noi: Vasile
unire, p. 9-10; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), Goldiș, Cluj, Biblioteca ziaristică, 1934, 27-24.
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 19-28, 6 George Cipăianu, Astra şi oficialitatea maghiară la
Dumitru Tomoni, Societate, cultură și politică. ,,Astra” în Banat începutul anului 1918, în Anuarul Institutului de istorie şi
(1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, 2009, p. 26-30, 38- arheologie, Cluj-Napoca, XV, 1972, p. 361-364
40; Matei Pamfil, Asociațiunea în lumina documentelor. Noi 7 Administrarea averii Asociațiunii în anii 1919-1935, în
contribuții (1861-1950), Sibiu, Editura Universității ,,Lucian Transilvania, anul 67, nr. 4, 1936, p. 262-263; Gheorghe Preda,
Blaga”, 2005, p. 102-108. Activitatea ,,Astrei” în 25 ani dela unire, p. 38; Valer Moga,
3 Valeriu Braniște, Amintiri din închisore (Însemnări Astra și Societatea, p. 60.
contimporane și autobiografiece). Ediție îngrijită și note de 8 S.J.S.A.N., Fond Astra, Procesele verbale ale ședințelor
Alexandru Porțeanu, București, Editura Minerva, 1972, p. 50; Comitetului central al ,,Astrei” pe anul 1920, p. 32; Vatra
Dumitru Tomoni, Interferenţe culturale între Banat şi Ardeal în Școalelor, anul I, nr. 7-9, 1925, p. 87-88; International Handbook
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Legăturile Asociaţiunii of Adult Education, London, World Association for Adult
cu Banatul (1861-1896), în Revista istorică, serie nouă, Tomul Education, 476 p; Ioan Popa, Învățământul sibian. Repere istorice
XIV, nr. 1-2, 2003, p. 167-178; Cornel Sigmirean, Iulian Boldea, și documentare, Sibiu, Editura Magister, 2007, p. 174-176.

Pag. 12