Page 15 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

bugetare, însă acestea nu au fost niciodată de ajuns . demersurilor lor functional-organizatorice, dar și a
9
Ion Agârbiceanu și-a amintit în ianuarie 1929, în Sibiu, manifestărilor culturale specifice . Intelectualii ro-
14
despre un proiect anterior, care a urmărit impunerea unei mâni au organizat în acest sens adunări generale în
taxe culturale, dar care nu a fost considerat adecvat de 23 despărțăminte din totalul celor 87, urmărindu-se
conducerea Asociațiunii. Contribuția aceasta urma să fie relansarea treptată, în funcție de specificul respectivului
achitată de toți intelectualii țării întregite, pornindu-se de despărțământ, a activității Asociațiunii .
15
la o așa-numită constrângere morală și civică. Proiectul În unele despărțăminte a trecut o perioadă de
a fost conceput ca sursă financiară suplimentară pentru timp între reorganizarea oficială și reluarea propriu-zisă
Asociațiune. S-a urmărit astfel identificarea unor surse a activităților administrative și culturale . Activitățile
16
de bani suplimentare dincolo de cotizațiile interne și specifice Asociațiunii au fost reluate la Alba Iulia în
de sprijinul statal, în scopul finanțării Asociațiunii și a anul 1920. Remarcăm că încercări în acest sens au fost
programelor acesteia care se desfășurau în diferitele sale întreprinse încă din anul precedent , când cadre didactice
17
despărțăminte. Discuțiile cu caracter economic au fost din nou înființatul Liceu „Mihai Viteazul” din localitate,
frecvent reiterate de-a lungul perioadei interbelice între coordonate de profesorul Horea Teculescu, s-au angajat
membrii Asociațiunii și conducerea diferitelor instituții a activa în serviciul Astrei prin structura locală a acesteia
de stat ori a diferitelor partide care au activat politic în din Orașul Unirii. Implicat în marele moment al Unirii
decadele perioadei sus-amintite. În pofida unor soluții de de la 1918, Ioan Teculescu, directorul Despărțământului
moment, chestiunea spinoasă a resurselor financiare la Alba Iulia al Astrei, a deținut și calitatea de președinte
dispoziția Astrei a fost una permanentă . al Consiliului Național Român (local) din Orașul Unirii.
10
Lipsa resurselor economice nu a împiedicat Această situație, dar și un partizanat politic temporar i-au
însă Comitetul central, dar și birourile județene din absorbit protopopului energiile, astfel încât relansarea
despărțăminte sale, să se declare solidare cu marile activităților specifice Asociațiunii în Alba Iulia s-a
probleme economice care au afectat situația țării. După realizat treptat, cu deosebire în perioada 1919-1920 .
18
anul 1918, Asociațiunea s-a văzut obligată moral să se Colaborarea cu Guvernul
alăture amplelor eforturi financiare realizate în scopul Așezarea Asociațiunii pe temeiuri instituțional-
consolidării unirii Transilvaniei și a celorlalte provincii juridice în relația cu statul român după anul 1918 s-a
cu România. Astfel, la Împrumutul național, un demers realizat la solicitarea Comitetului central, adresată lui O.
economic inițiat în ianuarie 1919 de Consiliul Dirigent, 14 Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor,
cu scopul instituirii și susținerii administrației românești p. 108.
în Transilvania, Conducerea centrală a aprobat preluarea 15 Transilvania, anul LI, nr. 5-9, 1920, p. 548-549.
în conturile sale a împrumutului sub forma unor bonuri 16 Transilvania, anul LI, nr. 5-9, 1920, p. 548-549. Faptul
de tezaur în cuantum de 100.000 coroane . Prin nota este explicabil prin implicarea în mare măsură a directorilor și
11
circulară Către directorii despărțămintelor Asociațiunii membrilor din birourile despărțămintelor transilvane în viața
12
(30 aprilie 1919), în condițiile trecerii puterii de stat politică din România Mare după 1918.
din mâna autorităților maghiare în cea a autorităților 17 Anuarul Liceului ,,Mihai Viteazul” din Alba Iulia, anul
județene române, președintele Andrei Bârseanu a școlar 1919-1920, p. 5; Gheorghe Iancu, Contribuția Consiliului
13
solicitat conducerilor locale din Transilvania reactivarea Dirigent la consolidarea statului național unitar român (1918-
1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. 267; Valer Moga,
9 Valer Moga, Astra și Societatea, p. 60. Despărțământul Alba Iulia al ,,Astrei”, în Apulum, XXXI,
10 Transilvania, anul L. nr. 1-12, 1919, p. 327. 1994, p. 445. Despre implicarea unora dintre cadrele didactice
11 S.J.S.A.N., Fond Astra, Procesele verbale ale ședinței albaiuliene în procesul care a condus la înfințarea Liceului
comitetului central al ,,Astrei”, 1919, p. 75; Gazeta oficială, ,,Mihai Viteazul” din Alba Iulia, vezi în: Valer Moga, Liceul
anul I nr. 12, 9/22 februarie 1919; Gheorghe Iancu, Contribuția ,,Mihai Viteazul” din Alba Iulia, aproape de Centenar (1919-
Consiliului Dirigent la consolidarea statutului national unitar 2019), în Laura Stanciu (Coordonator), Alba Iulia. Memoria
român (1918-1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. urbis, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2018, p. 309-313.
247-248; Idem, Activitatea Consiliului Dirigent în domeniul 18 Traian Popa, Amintiri din revoluția din 1918, în
finanțelor, în Marisia, anul VI, 1976, p. 445-477. Alba Iulia, anul 11, nr. 24, 1929, p. 7-8; Petre Pinca, Istoricul
12 M.N.U.A.I., Fond Documente, ,,Astra”Alba Iulia, Episcopiei Armatei (cu Sediul la Alba Iulia) între anii 1921-1948.
dosar 3094, nr. 118. Tipărită cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Irineu,
13 Eugen Hulea, Andrei Bârseanu (1858-1922), în Arhiepiscopul Alba Iuliei, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2013,
Apulum, XV, 1977, p. 497-515; Pamfil Matei, Andrei Bârseanu p. 173; Cornea Luminița, Constantin Catrina, Ioan Lăcătușu,
și ,,Asociațiunea”, Sibiu, Editura InfoArt Media, 2011, p. 38- Teculeștii din neam în neam. Volum apărut cu binecuvântarea
40. Andrei Bârseanu (1858-1922) a fost președintele instituției Preasfințitului Ioan Selegean, Episcopul Covasnei și Harghitei,
culturale amintite între anii 1911-1922. Sfântu Gheorghe, Editura Angustia, 2008, p. 24-34.

Pag. 13