Page 11 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

Burebista, decât în alte provincii ale noastre. Şi în Banatul 8. E. STAN, Misterele cetăţilor dacice şi romane
istoric, scordiscii au lăsat destule urme în limba traco-geto- din Banatul antic, descifrate pe Columna lui Traian, II,
dacilor, în vremea lui Caracalla ţinutul Sirmium având în „Renaşterea Bănăţeană. Magazin”, nr. 10, 1994, p. 88-
chiar o „civitas scordiscorum” . 89; C. CREŢU, Şi împăratul Traian a fost la Arcidava,
6
În 31 d. Hr., munţii bănăţeni şi dacii, conduşi de în „Foaia Oraviţei”, XIII, nr. 59-60-61, 2002, p. 8; E.
Cotiso (Cotison), revin în menţiunile izvoarelor vechi. Iată POLGAR, A fost Arcidava capitală a lui Burebista?
un pasaj din Florus: „Dacii trăiesc nedeslipiţi de munţi. în „Foaia Oraviţei”, nr. 5, 1994, p. 3; C. PATSCH, Der
De acolo, sub conducerea regelui Cotison, ori de câte ori Kampf um den Donauraum unter Domitian und
Danubius îngheţat de ger îşi unea malurile, obişnuiesc Trajan, în „Sitzungsberichte der Akademie”, Wien, 217/1,
să coboare şi să pustiască ţinuturile vecine” . În vremea 1937, p. 111; J. DIERAUER, Beiträge zur einer critische
7
luptelor cu romanii, conduşi de împăraţii Domiţian Geschichte Trajans, Leipzig, 1866, p. 92-104; G. A. T.
(războiul din 87-89) şi Traian (cele două războaie, din DAVIES, Traian’s First Dacian War, în „The Journal of
101-102 şi 105-106), Valea Căraşului e un traseu strategic Roman Studies”, VII, 1917, p. 2-18; H. FRANCKE, Zur
pentru viitorii cuceritori ai Daciei. Itinerarul lui Traian, Geschichte Trajan’s und seiner Zeitgenossen, Leipzig,
în primul său război cu Dacia lui Decebal, începe de la 1840, passim (tradusă de reşiţeanul P. BROŞTEANU,
vărsarea râului Căraş în Dunăre şi continuă de-a lungul Istoria împăratului Traian şi a contimporanilor sei,
râului. Scenele XIII şi XIV ale Columnei au cunoscut noi Timişoara, 1897); ST. G. SELL, Essai sur le régime
reinterpretări, cetatea cucerită pe o înălţime fiind Arcidava de l’empereur Domitien, Paris, 1894, p. 137-139;
iar râul, Căraşul . GR. FLORESCU, Le campaine romain d’Arcidava
8
(Vărădia), în „Istros”, 1934, p. 60-72; B. MILLEKER,
NOTE: Delmagyarország regisegleletel, Temeswar, 1889, p.
257-262; T. ANTONESCU, Columna lui Traian. Studiu
1. FRONTINUS (SEXTI IULI FRONTINI), sintetic din punct de vedere arheologic, geografic
Stratagemele, în volumul Izvoare. Privind istoria şi artistic, I, Iaşi, 1910, p. 89-117; C. CICHORIUS,
României, Bucureşti, Editura Academiei, p. 430 (în limba Die Reliefs der Trajanssäule, I-II, Berlin, 1896-1900,
latină) şi p. 431 (în traducere); vezi şi I. MONORÁI, passim; H. DAICOVICIU, Osservazioni intorno alla
Brevis notitia rerum daciarum, 1820, p. XVII; A. Colona Traiana, în „Dacia”, III, 1959, p. 311-323; E.
SCHÖBER, Die römischen Gräbsteine von Norricum E. PETERSEN, Trajana dakische Kriege nach den
und Pannonien, Wien, 1923, p. 39-40. Säulenrelief erzhalt, I, Leipzig, 1899, p. 16-32; C. şi H.
2. STRABON, Geografia, în volumul Izvoare, p. DAICOVICIU, Columna lui Traian, Bucureşti, 1966,
236 şi p. 238 (în limba greacă), p. 237 şi 239 (în limba passim; E. PARIBENI, Optimus Princeps. Saggi sulla
română). storia e sui tempi dell’Imperatore Traiano, II, Messina,
3. FLORUS (L. ANNAEI FLORI), Rezumat în 1927, p. 119-146; K. LEHMANN-HARTLEBEN, Die
două cărţi al tuturor războaielor din Titus Livius, vreme Trajanssäule, I, 1926, p. 49-56; tot despre războaiele
de 700 de ani. Războiul cu dacii, în volumul Izvoare, p. dacilor cu romanii, la P. COISSIN, Les triomphes de
525 (în limba latină) şi p. 526 (în limba română). Domitien, în „Revista Arcaeologica”, XVIII, 1968, p.
4. STRABON, op. cit., loc. cit. 65-94; B. W. HENDERSON, Five roman Emperors:
5. O. RĂUŢ, V. IONIŢĂ, Studii şi cercetări de Vespasian, Titus, Domitian, Nerva, Trajan, a.d. 69-117,
toponimie, Reşiţa, 1976, p. 5; R. VULPE, Les cités de la Cambridge, 1927, passim.
rive gauche de Bas-Danube et les Romains, în „Dacia”,
IV, 1960, p. 309-330; J. M. ACKNER, Römisch-dakische Argumente ale continuității dacice și daco-
Alterthümer, în „Archiv des Vereins für Siebenbürgische romane
Landeskunde”, IV, 1859, p. 104-134.
6. O. RĂUŢ, V. IONIŢĂ, op. cit., p. 12; T. ORTVAY, Reluând concluzii anterioare în legătură cu habitatul
Dáczia és Moesia területen, în „Archaeologia Ertesitö”, cărăşan, prin extensie bănăţean, menţiunile istoricilor vechi
8, 1875, p. 2-16; J. WIESNER, Die Thräker, Stuttgart, includ ca limite geografice spre nord râul Tibiscos, Timişul,
1963, p. 76-78. cu izvoarele în munţii de la estul Banatului Montan, apoi
7. FLORUS, op. cit., loc. cit.; J. CARCOPINO, Tigas, identificat cu Bârzava , mult mai la nord Marisos,
1
Points de vue sur l’imperialisme roman, Paris, 1934, p. Mureşul, iar în sud Donarisul dacilor, Istrul, celticul
86-91; P. KIRALY, A márkomán haboruk, în „Szazadok”, Danuvius, Dunărea, deşi alte opinii coboară la sanscrită
3, 1891. unde „sru” se traduce prin a curge. Pe urmele spuselor

Pag. 9