Page 10 - Morisena14_19
P. 10

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019



        Paris,  1966,  p.  445-475; V.  STANCIU,  Aurul  Daciei  şi  1883; R. VULPE, Consideraţii istorice în jurul evacuării
        imperiul roman, Timişoara, 1942, p. 95; S. LAMRINO,  Daciei de către Aurelian, în „Studii şi Articole de Istorie”,
        Râul Sargetia şi tezaurele lui Decebal, în „Închinarea lui  XXIII, 1973, p. 5-15; A. GARZETTI, L’Impero de Tiberio
        N. Iorga”, 1931, p. 223-228.                          gli Antonini, Bologna, 1960, p. 39-46; K. KRAFT, Zur
              39.  N.  GUDEA,  I.  MOŢU,  Repertoriul  rekrutierung  der Alen  und  Kohorten  am  Rhein  und
        principalelor  localităţi  cu  descoperiri  arheologice  de  Donau,  Bern,  1951,  passim;  L.  HOMO,  Essai  sur  le
        pe teritoriul Banatului, în „Banatica”, VII, 1983, p. 193-  regne de l’empereur Aurelien (270-275), Paris, 1904,
        194.  Bibliografia  problemei  e  mai  vastă;  M.  MACREA,  passim; A. CUCU, Dacia Ripensis, în „Natura”, XX, nr.
        Viaţa  în  Dacia  Romană,  Bucureşti,  1969,  p.  523;  F.  1, p. 29; Idem, La cadastrul roman din Berzovia, în
        HOROVITZ, Despre organizaţia administrativă a Daciei  „Natura”, XVIII, nr. 10, p. 23; N. IORGA, Le problème
        Traiane  până  la  Marcu Aureliu,  în  „Cultura  Istorică”,  de  l’abanndonement  de  la  Dacie  par  l’émpereur
        V-VII, 1929-1931, p. 87-180; I. I. RUSSU, Daco-geţii în  Aurélien,  în  „Révue  Historique  Sud-Est”,  I,  1924,  p.
        Dacia Romană, în volumul Contribuţii la cunoaşterea  37-58; I. I. RUSSU, Onomasticon Daciae, Sibiu, 1943,
        regiunii Hunedoara, 1956; E. CHIRILĂ, N. GUDEA, I.  p.  185-233;  G.  POPA-LISSEANU,  Flavius  Vopiscus
        STRATAN, Drei Münzhorte des 4. Jhs. aus dem Banat,  şi  părăsirea  Daciei,  în  „Fraţilor  Alexandru  şi  Ion  I.
        Timişoara, 1974, p. 41-64, p. 85-92; A. CUCU, Valurile  Lăpedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani”, Bucureşti,
        romane, în „Natura”, XVI, nr. 3, p. 1; Idem, Drumurile  1936, p. 709-728.
        romane în Banat, în „Natura”, XVI, nr. 7, p. 21 şi nr. 8,   41. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul, loc. cit.
        p. 29; TR. SIMU, Drumurile romane în Banat, Lugoj,
        1924,  passim;  D.  BENEA,  Observaţii  cu  privire  la    Evenimente  politice  în  zonă  până  la  cucerirea
        tipografia Diernei în epoca romană, în „Banatica”, III,  romană
        1975, p. 91-98; N. GUDEA, I. DRAGOMIR, Cărămidă
        romană cu text cursiv din secolul al IV-lea descoperită    Istoria  politică  e  bogată  în  evenimente  legate  de
        la Gornea, în „Banatica”, III, 1975, p. 99-121; D. ISAC,  realităţile Banatului cărăşan din vremea dacilor. Un capitol
        Monumente  votive  romane  din  Banat,  în  „Banatica”,  aparte îl reprezintă prezenţa în zonă a scordiscilor, grup celt,
        I,  1971,  p.  111-121;  C.  POPA,  ŞT.  DĂNILĂ,  Statuete  în nordul şi în sudul Dunării, despre care informaţiile cele
        romane reprezentând luptătorii, în „Banatica”, I, 1971,  mai multe cuprind intervalul până la Burebista şi Decebal.
        p.  127-137;  O.  RĂUŢ,  O.  BOZU,  R.  PETROVSZKY,  În 280-278 î.Hr., ei sunt amintiţi în alianţă cu dacii într-o
        Drumurile romane din Banat, în „Banatica”, IV, 1977,  incursiune la sudul fluviului, împotriva romanilor. O altă
        p.  135-159;  Teatrul  Muzeu  („Teatrul  Vechi”)  Mihai  incursiune peste Dunăre, la 112-109,  e  oprită  de  trupele
        Eminescu, Fond cit., Mapa cit., Document 77, p. 1.    proconsulului M. Minucius Rufus . Acelaşi rezultat îl avem
                                                                                           1
              40. I. I. RUSSU, Etnogeneza românească,  Bucureşti,  între 109-106. După 81, o altă înfrângere o suportă „aliaţii”
        1981,  passim;  I.  JUNG,  Fasten  der  Provinz  Dazien  din partea trupelor comandate de L. C. Scipio Asiagenus,
        mit  Beiträge  zur  römischen   Verwaltungsgeschichte,  dar  triburile  eraviscilor,  boilor  şi  tauriscilor  sunt  mai
        Innsbruck, 1894, p. 509-571; C. DAICOVICIU, Problema  cunoscute prin conflictul perdant cu dacii lui Burebista, cel
        continuităţii  în  Dacia.  Câteva  observaţii  şi  precizări  pomenit de Strabon . La anul 74, guvernatorul Macedoniei,
                                                                               2
        de  ordin  istoric-arheologic,  Cluj,  1940,  p.  2-70;  D.  Caius  Scribonius  Curio,  ajunge  să  depăşească  frontiera
        PROTASE,  Problema  continuităţii în Dacia în lumina  bănăţeană a Daciei, dar se opreşte, impresionat de „munţii
        arheologiei  şi  numismaticii,  Bucureşti,  1968,  p.  39-62;  păduroşi” .  Despre  Burebista  scrie  Strabon  următoarele:
                                                                      3
        G. L. CHEESMAN, The Auxilia of the Roman Imperial  „În câţiva ani a făurit o stăpânire puternică şi a supus geţilor
        Army,  Oxford,  1914,  passim;  A.  ARMBRÜSTER,  cea mai mare parte din populaţiile vecine; încă a ajuns să
        Romanitatea  românilor.  Istoria  unei  idei,  Bucureşti,  fie  temut  şi  de  romani,  căci  trecând  plin  de  îndrăzneală
        1972,  passim;  Idem,  Evoluţia  sensului  de  „Dacia”,  în  Istrosul şi prădând Tracia, până în Macedonia şi Illyria, a
        „Steaua”, XXII, 3, 1969, p. 423-444; M. OPPERMANN,  pustiit pe celţi care erau amestecaţi cu tracii şi cu illyrii
        Tracii între arcul Carpaţilor şi Marea Egee, Bucureşti,  şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea
        1988, passim. C. M. VLĂDESCU, Armata romană din  lui Kritasiros şi pe teurisci” . Din 15 î. Hr., teritoriul sud-
                                                                                      4
        Dacia Inferior, Bucureşti, 1983, passim; D. PROTASE,  dunărean al scordiscilor ajunge sub dominaţie romană în
        Legiunea  IV  Flavia  la  nordul  Dunării  şi  apartenenţa  vremea lui Tiberius deşi, în aceleaşi timpuri, ei se vor alia
        Banatului şi Olteniei la provincia Dacia, în „Acta Musei  cu romanii împotriva unor triburi panonice . Important este
                                                                                                   5
        Napocensis”,  1967,  p.  47  sq;  W.  TOMASCHEK,  Les  că prin scordisci legăturile Daciei şi ale ţinutului cărăşan,
        réstes de la langue dace, extras din „Museon” Louvrain,  locuit de daci, cu Roma au fost mult mai concrete, până la



        Pag. 8
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15