Page 10 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Paris, 1966, p. 445-475; V. STANCIU, Aurul Daciei şi 1883; R. VULPE, Consideraţii istorice în jurul evacuării
imperiul roman, Timişoara, 1942, p. 95; S. LAMRINO, Daciei de către Aurelian, în „Studii şi Articole de Istorie”,
Râul Sargetia şi tezaurele lui Decebal, în „Închinarea lui XXIII, 1973, p. 5-15; A. GARZETTI, L’Impero de Tiberio
N. Iorga”, 1931, p. 223-228. gli Antonini, Bologna, 1960, p. 39-46; K. KRAFT, Zur
39. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul rekrutierung der Alen und Kohorten am Rhein und
principalelor localităţi cu descoperiri arheologice de Donau, Bern, 1951, passim; L. HOMO, Essai sur le
pe teritoriul Banatului, în „Banatica”, VII, 1983, p. 193- regne de l’empereur Aurelien (270-275), Paris, 1904,
194. Bibliografia problemei e mai vastă; M. MACREA, passim; A. CUCU, Dacia Ripensis, în „Natura”, XX, nr.
Viaţa în Dacia Romană, Bucureşti, 1969, p. 523; F. 1, p. 29; Idem, La cadastrul roman din Berzovia, în
HOROVITZ, Despre organizaţia administrativă a Daciei „Natura”, XVIII, nr. 10, p. 23; N. IORGA, Le problème
Traiane până la Marcu Aureliu, în „Cultura Istorică”, de l’abanndonement de la Dacie par l’émpereur
V-VII, 1929-1931, p. 87-180; I. I. RUSSU, Daco-geţii în Aurélien, în „Révue Historique Sud-Est”, I, 1924, p.
Dacia Romană, în volumul Contribuţii la cunoaşterea 37-58; I. I. RUSSU, Onomasticon Daciae, Sibiu, 1943,
regiunii Hunedoara, 1956; E. CHIRILĂ, N. GUDEA, I. p. 185-233; G. POPA-LISSEANU, Flavius Vopiscus
STRATAN, Drei Münzhorte des 4. Jhs. aus dem Banat, şi părăsirea Daciei, în „Fraţilor Alexandru şi Ion I.
Timişoara, 1974, p. 41-64, p. 85-92; A. CUCU, Valurile Lăpedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani”, Bucureşti,
romane, în „Natura”, XVI, nr. 3, p. 1; Idem, Drumurile 1936, p. 709-728.
romane în Banat, în „Natura”, XVI, nr. 7, p. 21 şi nr. 8, 41. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul, loc. cit.
p. 29; TR. SIMU, Drumurile romane în Banat, Lugoj,
1924, passim; D. BENEA, Observaţii cu privire la Evenimente politice în zonă până la cucerirea
tipografia Diernei în epoca romană, în „Banatica”, III, romană
1975, p. 91-98; N. GUDEA, I. DRAGOMIR, Cărămidă
romană cu text cursiv din secolul al IV-lea descoperită Istoria politică e bogată în evenimente legate de
la Gornea, în „Banatica”, III, 1975, p. 99-121; D. ISAC, realităţile Banatului cărăşan din vremea dacilor. Un capitol
Monumente votive romane din Banat, în „Banatica”, aparte îl reprezintă prezenţa în zonă a scordiscilor, grup celt,
I, 1971, p. 111-121; C. POPA, ŞT. DĂNILĂ, Statuete în nordul şi în sudul Dunării, despre care informaţiile cele
romane reprezentând luptătorii, în „Banatica”, I, 1971, mai multe cuprind intervalul până la Burebista şi Decebal.
p. 127-137; O. RĂUŢ, O. BOZU, R. PETROVSZKY, În 280-278 î.Hr., ei sunt amintiţi în alianţă cu dacii într-o
Drumurile romane din Banat, în „Banatica”, IV, 1977, incursiune la sudul fluviului, împotriva romanilor. O altă
p. 135-159; Teatrul Muzeu („Teatrul Vechi”) Mihai incursiune peste Dunăre, la 112-109, e oprită de trupele
Eminescu, Fond cit., Mapa cit., Document 77, p. 1. proconsulului M. Minucius Rufus . Acelaşi rezultat îl avem
1
40. I. I. RUSSU, Etnogeneza românească, Bucureşti, între 109-106. După 81, o altă înfrângere o suportă „aliaţii”
1981, passim; I. JUNG, Fasten der Provinz Dazien din partea trupelor comandate de L. C. Scipio Asiagenus,
mit Beiträge zur römischen Verwaltungsgeschichte, dar triburile eraviscilor, boilor şi tauriscilor sunt mai
Innsbruck, 1894, p. 509-571; C. DAICOVICIU, Problema cunoscute prin conflictul perdant cu dacii lui Burebista, cel
continuităţii în Dacia. Câteva observaţii şi precizări pomenit de Strabon . La anul 74, guvernatorul Macedoniei,
2
de ordin istoric-arheologic, Cluj, 1940, p. 2-70; D. Caius Scribonius Curio, ajunge să depăşească frontiera
PROTASE, Problema continuităţii în Dacia în lumina bănăţeană a Daciei, dar se opreşte, impresionat de „munţii
arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1968, p. 39-62; păduroşi” . Despre Burebista scrie Strabon următoarele:
3
G. L. CHEESMAN, The Auxilia of the Roman Imperial „În câţiva ani a făurit o stăpânire puternică şi a supus geţilor
Army, Oxford, 1914, passim; A. ARMBRÜSTER, cea mai mare parte din populaţiile vecine; încă a ajuns să
Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, fie temut şi de romani, căci trecând plin de îndrăzneală
1972, passim; Idem, Evoluţia sensului de „Dacia”, în Istrosul şi prădând Tracia, până în Macedonia şi Illyria, a
„Steaua”, XXII, 3, 1969, p. 423-444; M. OPPERMANN, pustiit pe celţi care erau amestecaţi cu tracii şi cu illyrii
Tracii între arcul Carpaţilor şi Marea Egee, Bucureşti, şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea
1988, passim. C. M. VLĂDESCU, Armata romană din lui Kritasiros şi pe teurisci” . Din 15 î. Hr., teritoriul sud-
4
Dacia Inferior, Bucureşti, 1983, passim; D. PROTASE, dunărean al scordiscilor ajunge sub dominaţie romană în
Legiunea IV Flavia la nordul Dunării şi apartenenţa vremea lui Tiberius deşi, în aceleaşi timpuri, ei se vor alia
Banatului şi Olteniei la provincia Dacia, în „Acta Musei cu romanii împotriva unor triburi panonice . Important este
5
Napocensis”, 1967, p. 47 sq; W. TOMASCHEK, Les că prin scordisci legăturile Daciei şi ale ţinutului cărăşan,
réstes de la langue dace, extras din „Museon” Louvrain, locuit de daci, cu Roma au fost mult mai concrete, până la

Pag. 8