Page 5 - Morisena17_2020
P. 5

Revistă trimestrială de cultură istorică



        tranzacționale  definitive.  Această  decizie  a  fost  supusă   Tribunalul Arbitral Mixt Româno-Ungar în sentința
        ratificării de către societatea „Kandia” și de către Ministerul  din  2  iulie  1934  a  respins  contestația  părții  maghiare,
        de Finanțe al Austriei .                              declarând acțiunea firmei „Kandia” ca fiind în termen și
                           13
              Ministerul  de  Finanțe  austriac  a  ratificat  depusă conform legii. „Kandia” a fost obligată să prezinte
        documentul  comisiei  de  control  în  5  noiembrie  1923,  un memoriu în care să justifice de ce a întârziat înaintarea
        recunoscând  suma  de  5.300.000  de  coroane  aur  ca  și  plângeri inițiale. Memoriul a fost înaintat, dar președintele
        daune.  Dar,  totuși,  acest  minister  a  cerut  prenotarea  tribunalului  mixt,  Botella,  a  decedat  și  nu  a  mai  fost
        plății  către  „Kandia”,  motivând  această  decizie  prin  înlocuit cu alt președinte, prin acest fapt tribunalul arbitral
        insuficiența  fondului  destinat  lichidării  datoriilor  încetându-și activitatea .
                                                                                  18
        fostului Imperiu austro-ungar .
                                   14
              Pentru rezolvarea litigilor economice dintre fostele
        imperii care s-au destrămat după Primul Război Mondial
        și diverse societăți s-au creat două „tribunale”: Convenția
        de la Haga și Convenția de la Paris. Societatea „Kandia”
        a apelat la cele două entități, care, după ce au cercetat
        cazul, au hotărât, în 20 ianuarie 1930, Convenția de la
        Haga  și  în  aprilie  același  an  Convenția  de  la  Paris,  că
        guvernul  Ungariei  este  obligat  să  plătească  datoria
        firmei  „Kandia”.  Această  hotărâre  a  fost  ratificată  de
        parlamentele țărilor prezente la proces .
                                           15
              Articolul  unu  al  Convențiilor  de  la  Haga  și  Paris
        prevedea  că  guvernul  maghiar  era  obligat  să  plătească
        creanțele  speciale  bazate  pe  tratativele  de  pace.  Punctul
        opt al motivărilor, articolul unu, încadrează litigiul dintre
        „Kandia”  și  statul  maghiar  la  grupa  creanțelor  speciale   Reclamă pentru „Kandia” în presa vremii.
        așa-zis administrative al căror titlu juridic datează dinainte
        de prăbușirea fostului Imperiu austro-ungar.               În  perioada  care  a  urmat,  societatea  „Kandia”  a
              Prin  această  dispoziție  cuprinsă  în  Convențiile   făcut  repetate  demersuri  pe  lângă  Ministerul  Afacerilor
        de  la  Haga  și  Paris,  puterile  semnatare  au  extins   Străine  de  la  București,  pentru  ca  un  nou  președinte  al
        obligațiile Guvernului Ungariei, bazate pe aliniatul doi   Tribunalului Arbitral Mixt Româno-Ungar să fie numit și
        al articolului 188 al  Tratatului de Pace de la  Trianon   astfel procesul să fie reluat.
        din  1920,  și  asupra  obligațiilor  contractate  de  fostul   Societatea  „Kandia”  a  făcut  demersuri  pe  lângă
        minister de război austro-ungar. După aceste decizii a   toate autoritățile românești competente pentru: repunerea
                                                              în  funcțiune  a  Tribunalului  de Arbitraj  Mixt  Româno-
        devenit  neîndoielnic  că  creanțele  societății  „Kandia”   Ungar,  prin  numirea  unui  nou  președinte;  intervenția
        trebuie plătite de guvernul Ungariei .                pentru rezolvarea litigilor pe cale tranzacțională amiabilă,
                                         16
              Pe  baza  acestei  dispoziții  societatea  „Kandia”  a   la  care  guvernul  de  la  Budapesta  să  fie  dispus;  luarea
        somat, în 11 septembrie 1931, ministerul ungar de finanțe   măsurilor  necesare  pentru  asigurarea  și  conservarea
        să  plătească  suma  stabilită,  invocând  punctul  unu  din   drepturilor  firmei  „Kandia”  față  de  statul  maghiar  cu
        articolul doi al Convenției de la Paris. Pentru că guvernul   ocazia tratativelor de pace; rezolvarea problemelor prin
        Ungariei  nu  a  dat  curs  somației,  unitatea  „Kandia”  a   comisia mixtă româno-maghiară  .
                                                                                           19
        intentat  un  proces  statului  maghiar  la  Tribunalul  de   În  acest  sens,  societatea  „Kandia”  a  înaintat
        Arbitraj  Mixt  Româno-Ungar.  În  sentința  tribunalului   Ministerului Afacerilor Străine al României, dar și altor
        dată la 11 iunie 1934, statul maghiar a invocat prescripția   autorități românești, mai multe memorii pentru rezolvarea
        dreptului  de  acțiune,  susținând  că  acțiunea  societății   procesului cu Ungaria.
        „Kandia” a fost tardiv introdusă .                         La  2  aprilie  1935,  memoriul  cu  numărul  de
                                     17
                                                              înregistrare 21.227.
              13 Ibidem, f. 46.                                    26 martie 1937, cu numărul de înregistrare 17.717.
              14 Ibidem, f. 51.                                    24 mai 1939, cu numărul de înregistrare 40.004.
              15 Ibidem, f. 64.
              16 Ibidem, f. 90.                                    18 Ibidem, f. 99.
              17 Ibidem, f. 95.                                    19 Ibidem, f. 102.


                                                                                                           Pag. 3
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10