Page 7 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

armata germană în localităţile Orşova, Moldova Veche, La sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii
Arad, Timişoara, Reşiţa ş.a. 2 octombrie au fost eliberate două localităţi importante din
Unităţile Diviziei 19 Infanterie au dezarmat – în judeţul Caraş şi anume: Anina (27 septembrie 1944) şi
ziua de 27 august 1944 – garnizoanele germane din oraşele Oraviţa (2 octombrie 1944) .
7
Lugoj, Caransebeş, Anina, Reşiţa şi din localităţile rurale Trupele sovietice au pătruns în Banat în lunile
Ruşchiţa, Teregova, Cruşovăţ şi Topleţ. Pe lângă luptele septembrie-octombrie 1944, după scurte ciocniri cu
duse pentru dezarmarea garnizoanelor germane existente în unităţile Wehrmacht-ului în retragere. Deşi autorităţile
Banat s-au desfăşurat ample acţiuni pentru oprirea armatelor locale şi populaţia le-au organizat o primire binevoitoare,
germane care, la 6 septembrie 1944, trecuseră graniţa ţării în speranţa unui comportament pe măsură al noilor veniţi,
pe la Stamora-Moraviţa şi se îndreptau spre Timişoara, cu dezamăgirile nu au întârziat să se producă. Între timp, mii
scopul de a pune stăpânire pe defileul Cerna şi Mureş. de locuitori, în special de naţionalitate germană, părăsiseră
Unul dintre punctele fierbinţi de luptă în Banat a Banatul odată cu unităţile Wehrmacht-ului, înţelegând că
fost Moldova Veche, unde unităţile germane care veneau viitorul lor aici devenea, datorită noii conjuncturi, mai
de dincolo de Dunăre au căutat să pună stăpânire pe malul mult decât nesigur. În aceste condiţii, revenirea la o viaţă
românesc al fluviului; la 27 august 1944, inamicul a normală era imposibilă.
declanşat un puternic atac împotriva localităţii, încercând Supunând ţara unui jaf de mari proporţii,
să debarce 400 de soldaţi şi ofiţeri germani. Acestei forţe sovieticii au avut suficiente motive de a intensifica această
i se opuneau – pe malul românesc – 22 de grăniceri. În ,,activitate” în judeţele bănăţene, cu atât mai mult cu cât
noaptea de 27/28 august 1944, în sprijinul grănicerilor a acestea se numărau printre cele mai bogate. Bucurându-
venit o subunitate de infanterie. Grănicerii şi infanteriştii se, până atunci, de o relativă prosperitate economică şi
şi-au apărat, cu hotărâre, zona încredinţată, mulţi dintre ei de un echilibru social-politic stabil, Banatul, fiind un
cu sacrificiul suprem. mozaic etnic, lingvistic şi confesional, a izbutit, totuşi, să
În sudul Banatului, ofensiva germană urmărea evite orice fel de dispută majoră pe asemenea teme. Noile
cucerirea defileului Dunării de la Porţile de Fier . evenimente vor marca, însă, profund regiunea şi în ce
3
Muncitorii Uzinelor Reşiţa au construit o baterie priveşte aceste aspecte .
8
de tunuri şi s-au plasat la 10 km de oraş, pe calea de acces Trebuie subliniat faptul că, la sfârşitul lunii
Reşiţa-Anina, hotărâţi ca – alături de ostaşii armatei române noiembrie 1944, au fost paraşutaţi, în Banat şi în
– să oprească înaintarea trupelor germane . La 20 septembrie Transilvania (lângă Reşiţa, Braşov, Sighişoara) nazişti şi
4
1944, unităţile germane erau ţinute pe părţile vestice ale legionari conduşi de Andreas Schmidt. Misiunea acestora
Munţilor Semenicului; tentativa lor de a cuceri Reşiţa a era de ,,a organiza acţiuni de sabotaj şi diversiune în
fost respinsă de trupele române; muncitorimea din această vederea recuperării – de către Wehrmacht – a acestor
zonă industrială era pregătită să-şi apere, cu orice preţ, regiuni româneşti”. Toate aceste acţiuni s-au soldat cu
întreprinderile. De asemenea, numeroşi ţărani s-au opus, eşecuri lamentabile, însă au alertat comandamentele
sub diferite forme, invaziei inamice; la Văliug (în spatele sovietice aflate pe teritoriul României .
9
frontului) mai mulţi locuitori au descoperit şi prins o echipă După înlăturarea pericolului revenirii trupelor
de paraşutişti germani lansată pentru spionaj şi diversiune . germane şi maghiare în Banat, populaţia românească din
5
În luna septembrie 1944, un mare număr de cetăţeni zonă era îngrijorată de perspectiva anexării întregului
s-au înrolat voluntar în diferite unităţi ale armatei române . Banat de către Iugoslavia, imediat după terminarea celui
6
2 Ioan Luncan, Activitatea forţelor progresiste şi de-Al Doilea Război Mondial. Această dorinţă a fost
democratice din Banat în frunte cu P.C.R. pentru înfăptuirea exprimată de statul iugoslav încă din perioada 1918-
transformărilor revoluţionar-democratice în perioada august 1919, iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost
1944-decembrie 1947, în ,,Studii de istoria Banatului” (în manifestată, în mod zgomotos, de mulţi sârbi din Banatul
continuare ,,SIB”), Timişoara, VI-VII, 1978-1979, p. 230. românesc, nemulţumiţi de tratamentul la care au fost
3 Idem, Contribuţia oamenilor muncii din Banat la supuşi de jandarmii români atunci când s-au declarat
reconstrucţia economică a ţării, la susţinerea războiului
antihitlerist, la democratizarea aparatului de stat şi a vieţii (Urmare în pag. 19)
publice, în ,,SIB”, Timişoara, XI, 1985, pp. 203-204.
4 Ion Şerban, Aspecte din lupta muncitorilor reşiţeni 7 William Marin, Ioan Luncan, op. cit., p. 186.
împotriva regimului antonescian (1940-1944), în ,,Banatica”, 8 Mircea Rusnac, Confruntări politice şi electorale în
Reşiţa, 1, 1971, pp. 345-346. judeţele bănăţene în anul 1946, în ,,Banatica”, Reşiţa, 14, 1996,
5 Ioan Luncan, Contribuţia..., p. 206. pp. 395-396.
6 Ibidem, p. 209. 9 William Marin, Ioan Luncan, op. cit., p. 186.

Pag. 5