Page 14 - Revista Morisena_4_2016

MORISENA nr. 4/2016 Revistă trimestrială de istorie

schachteln / Post- und Bahnversandkisten / Schachteln Mai avem o încercare, la 1500, de modificări, în sensul SARAB, A. KNOBLAUCH, Aspecte din trecutul activităţii orăviţean şi istoria farmaciei, în „Timpul”, V, nr. 39 (1063),
aller Art / Spezialverpackungen.“ 37 că simbolicile blazonului din 1486, descris mai sus, sunt pla- cultural-educative a medicilor din Oraviţa, manuscris, Ora- vineri 25 februarie 1994, p. 4; Colecție de familie, Oravi-
În micromonografia Fabricii de Carton din Obe- sate pe un fundal dominat de imaginea vulturului, cu aripile viţa, 2 iulie 1966 ța, document, cerneală neagră, antet tipizat „Wien, 14 aug.
rentfelden, cele 50 de planşe foto din anexă ne ajută să des- desfăşurate, cu capul şi pliscul spre stânga iar jos, stânga, ţine 8. E. R. KNOBLAUCH, Die Drucker Joannes Kno- 1861”; despre acelaşi Karl Knoblauch, vezi la N. DOUCA,
cifrăm, între vechi şi nou, evoluţiile dinamicii productive în gheară o floare de in, (uleiul de in topit servea la curăţatul blouch Vater und Sohn, în E. R. KNOBLAUCH, op. cit., p. 4 Expoziţia de istoria farmaciei, în volumul P. CĂLIN, Teatru
deopotrivă cu redimensionarea locaţiilor pentru maşinile literelor din lemn, apoi din metal, în munca tipografilor me- 9. E. R. KNOBLAUCH, Der Werdegang in Obe- şi cultură la Oraviţa, Reşiţa, Comitetul Judeţean de Cultu-
de exploatare la fabrica din 1795, cu dezvoltarea celeilalte dievali), în vreme ce în dreapta are în gheară un cui (puitor) rentfelden, în E. R. KNOBLAUCH, op. cit., p. 4 ră, Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural-Naţional,
fabrici, din Muhen, de la 1852, cu dotările periodice ale necesar aranjării literelor în rânduri. Dar cel mai important as- 10. I. GALFFY, Contribuţii la istoria medico-sanita- Muzeul Judeţean de Istorie Caraş-Severin, mai 1987, p. 6;
atelierelor de producţie, cu activităţile conexe ori de rela- pect al problemei este păstrarea blazonului din 1486 ca siglă ră a regiunii miniere Banat, 1975, teză de doctorat în istoria Idem, Două secole de activitate farmaceutică la Oraviţa,
unică a familiilor Knoblauch din toată lumea. De aceea, chiar medicinei; I. GALFFY, I. BASARAB, AUG. KNOBLAU- dactilogramă.
din 1936, după ce fusese la întâlnirea de la Oberentfelden, CH, Asistenţa spitalicească în regiunea minieră a Banatului, 18 I. GALFFY, I. BASARAB, AUG. KNOBLAUCH,
farmacistul orăviţean Maximilian (Miksa) Knoblauch, fiul în volumul Spitale vechi şi noi, Bucureşti, Editura medicală, Aspecte din trecutul activităţii cultural-artistice a medicilor
lui Augustin, nepot al lui Karl şi moştenitorul afacerilor fai- 1976, p. 107, separatum; Idem, Asistenţa spitalicească în re- din Oraviţa, vezi supra, nota 6;
moasei familii în zona noastră, a rugat pe fotograful Ludovic giunea minieră a Banatului, în „Timpul”, VIII, 17 ianuarie 19. T. CONSTANTIN, Comuna Vrani, în „Almanahul
Kovacs să-i realizeze o copie, după originalul din monografia 1997, p. 4 Banatului”, 1929, 112-117; N. CORDOŞ, Preocupări de or-
doctorului E. R. Knoblauch, la dimensiunea A 4. 11. Colecție de familie, Oravița, document tipizat, im- ganizare a unor reuniuni agricole la românii transilvăneni în
După ce o expoziţie activase din 1983 în holul mic primat la Tipografia „Kehrer Oravicza”, 1 f., 21 x 34 cm, un secolul XIX, în în lucr. cit., loc. it.
al Teatrului Vechi Mihai Eminescu, din 1993 farmacia Kno- „Nyilatkozat”, plăţi efectuate la „Oraviczai Takarekpenztar / 20. R. VLĂDESCU, Evoluţia ştiinţelor veterinare aiu-
blauch a dobândit intitulația oficială de Muzeu al Farmaciei Reszvenytarsasag” rea şi la noi, în „Natura”, XXV, nr. 10, 15 decembrie 1936,
Montanistice Bănățene, din 2003 devine secţie a Teatrului 12. SIM. SAM. MOLDOVAN, Oraviţa de altădată şi p. 13-15; S. IZSAK, Aspecte din trecutul culturii medicale
Vechi Mihai Eminescu iar din 2012, la inițiativa primarului teatrul cel mai vechiu din România, cu o prefaţă de dr. Ion româneşti a Banatului, în volumul Studii şi cercetări de is-
Dumitru Ursu și prin efortul unui grup coordonat de istori- Ţeicu, preşedintele Asociaţiei de Teatru, Casinou şi Cetire, toria medicinei şi farmaciei din România, Bucureşti, Editura
cul Ionel Bota, instituția e integrată Centrului Cultural „Tea- Oraviţa, Tipografiile Felix Weiss (fostă C. Kehrer, fondată Academiei, 1962, p. 166-169
trul Vechi Mihai Eminescu”, alături de alte muzee tematice 1863), Progresul (fondată 1907), Iosif Kaden (fostă C. Wun- 21. V. DUDAŞ, Contribuţia Banatului de Sud la spri-
organizate și amenajate pe teritoriul orașului Oravița sau în der, fondată 1868) , 1938, p. 63-6; A. von KNOBLAUCH, jinirea Războiului de Independenţă (1877-1878), în „Studii
Casa de marcat a farmaciei preajma habitatului, în clădiri monument istoric. I. GALFFY, Un medic naturist din Banatul de altădată, în şi Comunicări de Etnografie şi Istorie”, II, 1977, p. 469-475
„Timpul”, vineri 15 noiembrie 1996, p. 4 22. Caiet manuscris, Colecție de familie, Oravița, p. 15
NOTE: 13. J. SPIELMANN, Restituiri istorico-medicale, stu- 23. Ibidem, p. 34
xare ale angajaţilor şi funcţionarilor. Ultima fotografie re- dii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1980, p. 33; I. BREAZU, 24. Ibidem, p. 13
prezintă imaginea monumentului dedicat anului 1852, cu 1. TH. BREIER, Din istoricul stării de sănătate a Doctorul P. Vasici (1806-1881), în „Studii de literatură româ- 25. Ibidem, p. 22
următorul text inscripţionat în granitul alb: „1852 / Hat Ja- Timişoarei în secolul XVIII, în „Orizont”, nr. 32, 13 august nă şi comparată”, Cluj, Editura Dacia, 1970, p. 67; GR. PLO- 26. Ibidem, p. 24
kob Knoblauch / in diesem holländer / in seiner gipsmühle 1981, p. 8; N. DĂNULESCU, Holera, în „Natura”, VI, nr. 1, EŞTEANU, P. Vasici şi Principatele Române, 1830-1847, 27. Ibidem, p. 26
/ in Oberentfelden / karton hergestellt.” Sub text e aplicată p. 3; I. NEGRU, Ciuma şi carantinele, comentate de docto- în volumul V. RUS, I. CHIOREANU (coordonatori), Studii 28. Ibidem, p. 37-40
gravura din acel an 1852 marcând, stilizat, figura munci- rul P. Vasici în 1847, în „Munca sanitară”, nr. 1, 1969, p. 49; şi cercetări de ştiinţe sociale, Bucureşti, Editura Academi- 29. I. BOTA, Un manuscris orăviţean şi istoria far-
torului care are în grijă celei trei procese din operaţiunea P. SZENDE, Magyar városok a középkör végén, Budapest, ei, 1977, p. 9-26; A. von KNOBLAUCH, I. GALFFY, Un maciei, în „Timpul”, V, nr. 39 (1063), vineri 25 februarie
fabricării în serie a foii de carton: înmuierea materiei brute 1913, p. 71-76 medic naturist din Banatul de altădată, în „Timpul”, vineri 1994, p. 4
(cârpe, hârtie recuperată, coajă de fag macerată), înfolierea 2. E. R. KNOBLAUCH, Der name Knoblauch, în 15 noiembrie 1996, p. 4; I. CREŢIU, Istoricul sistemului 30. G. POTRA, Dr. N. I. Angelescu. Viaţa şi opera
pe tambur, presarea sortată pe dimensiunile foii de carton volumul E. R. KNOBLAUCH, Wir erlauben uns, ihnen ei- de ocrotire sanitară, în „Oraviţa”, II, nr. 1 (3), ianuarie-iulie (1866-1942), Bucureşti, f. a., 32 p. 29
finit. Numai că pe monumentul din Oberentfelden, în par- nen auszug aus dem werke „Kanton Aargau, Geschichte, 1998, p. 10-11 31. Caiet, p. 18
tea de jos, atrage privirea noastră blazonul familiei, trei Kultur, Wirtschaft”, zu überreichen, denn je besser sie und 14. N. MUSTAŢĂ, Medicii din Oraviţa care au adus 32. Ibidem, p. 11-12
căpăţâni de usturoi (spuneam, mai sus, knoblauch=usturoi, kennen, desto mehr werden sie uns ihr vertrauen schenken, prestigiul de ieri şi de astăzi al zonei, în „Oraviţa”, I, nr. 1, 33. Vezi procesul-verbal nr. 1980/1535 din 1937,
în traducere română), două pictate în alb şi dispuse în în- Oberentfelden und Muhen, s. a., p. 3; 20,5 x 30 cm, oglinda noiembrie 1997, p. 7-8 publicat în „Monitorul Oficial”, CV, nr. 166, joi 22 iulie
crucişare oblică în câmpul de sus, pictat în roşu vermillon, paginii 15,5 x 21 cm 15. I. STĂNILĂ, Ilidia, Reşiţa, 1987, p. 55; L. RAI- 1937, p. 1
cu tulpina şi frunza stilizate în câmpul de jos, de astă dată 3. N. IGNA, Cultul lui Esculap şi al Hygiei cu specială CHICI-BOTGROS, Pagini deteriorate, în volumul Caiete, 34. I. BOTA, Ce reprezintă expoziţia de istoria farma-
pictate în roşu vermillon pe fondul alb. Poziţia celor două privire la Dacia Superioară, Cluj, 1935, p. 6-8 2, Reşiţa, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”, 1995, p. 47 ciei bănăţene din Oraviţa?, dialog cu prof. muzeograf Nico-
căpăţâni este străbătută, centrat vertical, de o altă plantă, 4. I. BOTA, Farmacii şi farmacopee, în „Timpul”, III, 16. N. CORDOŞ, Preocupări de organizare a unor lae Douca, în „Timpul”, IV, nr. 97 (864), joi 20 mai 1993, p. 8
cu măciulia în jos. În mijlocul câmpului, o linie orizontală nr. 210 (725), sâmbătă 24 octombrie 1992, p. 7 reuniuni agricole la românii transilvăneni în secolul XIX, 35. Ibidem
separă zona colorată de sus de zona albă, jos, iar anul este 5. E. R. KNOBLAUCH, Die Drucker Joannes Kno- în „Terra Nostra”, II, 1971, p. 335-344; T. CONSTANTIN, 36. E. R. KNOBLAUCH, Heute, în E. R. KNOBLA-
dispus, stânga-dreapta, din combinaţia 14-86, adică 1486, blouch Vater und Sohn, în volumul E. R. KNOBLAUCH, op. Comuna Vrani, în „Almanahul Banatului”, 1929, 112-117; UCH, op. cit., p. 5-6
cele două grupuri de litere fiind separate de locul central cit., p. 3-4 R. VLĂDESCU, Evoluţia ştiinţelor veterinare aiurea şi la 37. Aus unserem Fabrikations-Programm, în volumul
în care se întâlnesc cele trei tulpini de usturoi, stilizate. 6. E. R. KNOBLAUCH, Die Drucker Joannes Kno- noi, în „Natura”, XXV, nr. 10, 15 decembrie 1936, p. 13-15; E. R. KNOBLAUCH, op. cit., p. 7
Ca inscripţionări avem în partea de sus a blazonului, între blouch Vater und Sohn, în op. cit., p. 4; I. GALFFY, I. BA- despre activitatea farmacistului şi a familiei Knoblauch în 38. Desigur, multe lucruri, fapte, întâmplări legate de
puncte limitative stânga-dreapta, numele familiei, Knobla- SARAB, A. KNOBLAUCH, Aspecte din trecutul activităţii aceeaşi perioadă, vezi şi I. BOTA, Restituirea unei provincii. acest subiect şi de altele, au fost abordate de noi în I. BOTA,
uch, iar pornind de la aceleaşi puncte şi de la poziţionarea cultural-educative a medicilor din Oraviţa, manuscris, Ora- Istorie liberală cărăşeană, Reşiţa, Editura Timpul, p. 42-60, „La Vulturul Negru”. Cea dintâi farmacie montanistică din
stânga-dreapta, în jos, spre punctul de convergenţă inferior viţa, 2 iulie 1966 p. 101-105 România, în volumul I. BOTA, Medicină şi Societate în Ba-
al blazonului citim, în stânga, Kartonfabriken, iar în dreap- 7. E. R. KNOBLAUCH, Die Drucker Joannes Kno- 17. KEPESSY ARPAD, A magyar vasutügy tör- natul Montan. Oraviţa şi Valea Caraşului în perioada 1700-
ta Oberentfeldenn. blouch Vater und Sohn, în op. cit., p. 4; I. GALFFY, I. BA- ténete, Budapest, 1908, p. 11-22; I. BOTA, Un manuscris 1950, Reşiţa, Editura TIM, 2006, p. 51-66.

Pag. 12 Pag. 13