Page 12 - Morisena 1 (5) / 2017
P. 12
MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie
spaţiului etnic românesc de mai târziu. Chiar şi conflictul Dr. Valentin Bugariu de 8 septembrie 1956”. Înaltpreasfințitul Mitropolit Timișoarei, la care, după trei secole, se pregătește a se
6
armat dintre Ahtum şi regele Ştefan I este interpretat sub (Birda) Vasile a dat dispoziții pentru executarea actului deshu- reîntoarce” . Pe 8 septembrie la orele 8 a fost oficiată
4
30
semnul ideologiilor naţionale. Istoricii maghiari văd în el mării osemintelor Sf. Iosif, cu respectarea prescripților Sfânta Liturghie în fața mormântului proaspăt deschis,
o luptă a centrului politic întruchipat de regalitate contra rituale, statornicite în proiectul de ceremonial, întocmit unde se aflau moaștele Sfântului Iosif. După termina-
tendinţelor de sustragere ale unor stăpâni locali, descen- Sfântul din imediata noastră de Comisia instituită de Sf. Sinod (compusă din P. S. rea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vasile,
denţi ai uniunii tribale maghiare, de sub suzeranitatea re- apropiere. Iosif cel Nou de la Episcop Antim Târgovișteanul, vicar patriarhal, preșe- ajutat de Preacuviosul Protos. Ieronim Balintoni, înveș-
gelui. Istoricii români, în schimb, văd în acest conflict ar- dinte delegat, PP. CC. Pr. Prof. Liviu Stan și Pr. Prof. mântați cu toate odăjdiile, au început să scoată, cu toată
mat, asemenea celui împotriva lui Gyula cu sediul la Alba Partoș la 60 de ani de la canonizare. Dr. Ene Braniște, membri și Pr. consilier Dr. Gheorghe pietatea, sfintele oseminte binemirositoare din mormânt
Iulia, un război de expansiune, de cucerire al regalităţii Soare, secretar, din care au făcut parte, ca delegați ai și să le așeze, în aceeași poziție, în racla provizorie,
maghiare împotriva unor formaţiuni statale româneşti. O Istoria unei vieți Sf. Arhiepiscopii a Timișoarei, și PP. CC. Dr. Gheorghe confecționată din lemn de brad la Timișoara .
5
interpretare istoriografică românească nonconformistă o Cotoșman, vicar arhiepiscopesc și Dr. Marcu Bănescu, După rostirea rugăciunii de călătorie, camionul
oferă istoricul Călin Timoc. El vede în aceste conflicte consilier administrativ . Mitropoliei în care a fost așezat trupul Sf. Iosif a fost
1
„acţiunea de unificare a poporului maghiar”, de „anihilare Canonizarea Primele acțiuni de deshumare a Sfântului Iosif pus în mișcare la orele 14 . În Timișoara moaștele au
00
a forţelor tradiţionale maghiare” în favoarea centralizării au fost realizate în 25 și 31 mai 1955, în prezența fost așteptate de credincioși între care cronica eveni-
şi unificării regatului sub La 28 februa- Înaltpreasfințitului Mitropolit Vasile, a PP. CC. Vi- mentului consemnează pe Preasfințitul Episcop pensio-
Ştefan I. rie 1950, din inițiativa car Dr. Gheorghe Cotoșman, consilier Dr. Marcu Bă- nar Policarp Morușca și P. C. Pr. Dr. Ștefan Lupșa, pro-
7
Iată aşadar doar patriarhului Justinian nescu, protopop Porfir Crisciu, preot Ioan B. Mure- fesor la Institutul de Grad Universitar din Sibiu.
câteva exemple ale unor Marina, Sfântul Sinod a șianu, ieromonah Nectarie Pintilie, monahia Fervonia Solemnitățile de canonizare au fost organizate la
interpretări diametral hotărât canonizarea mai Comănac și o mare mulțime de credincioși, consta- Timișoara în 6, 7 și 8 octombrie 1956. La aceste solem-
opuse la istorici români multor sfinți români: tând „existența moaștelor Sfântului Iosif, răspândi- nități au participat: Preafericitul Patriarh Justinian, Înalt-
şi maghiari privind ori- 1. Se vor cinsti toare de bun și plăcut miros” . preasfințitul Iustin Moisescu al Ardealului, Înaltpreasfin-
2
ginea etnică a aceloraşi în întreaga Biserică În 6 seprembrie 1956, în prezența C. Prot. Marcu țitul Firmilian Marin al Olteniei, Înaltpreasfințitul Vasile,
personaje şi caracte- Ortodoxă Română ur- Bănescu, consilier eparhial, a protosinghelului Ioronim Preasfințiți Episcopi: Nicolae Colan al Clujului, Iosif
rul conflictelor armate mătorii sfinți, care s-au Balintoni, exarh al mănăstirilor din Banat, protopopu- Gafton al Râmnicului și Argeșului, Valerian Zaharia al
menţionate în Cronica bucurat până acum de o lui Porfin Crisciu al Ciacovei, preotului Tiberiu Măr- Oradiei, Andrei Moldovan al Americii, Teofil Herineanu
lui Anonymus şi Legen- cinstire locală: Sfânta gineanțu, administratorul Catedaralei din Timișoara, a al Romanului, Antim Târgovișteanul și Teoctist Botoșă-
da Vieţii Sfântului Ger- Cuvioasă Parascheva stareților de la Săraca și Partoș și al preoților din Denta, neanul, episcopi – vicari patriarhali. Au mai fost prezenți
hard. Poate fi considerat (14 noiembrie); Sfântul Banloc, Obad, Petroman, diaconi și epitropi catedrali, la acest eveniment: PP. CC. Ioan Gagiu, directorul Admi-
Gerard de Cenad (~980-1046), oare acest subiectivism Mucenic Ioan cel Nou mulțime de credincioși, a fost realizată deshumarea Cu- nistrației patriarhale, Pr. Prof. Dr. Ioan Coman, rectorul
sanctificat în anul 1083 de factură naţionalistă, de la Suceava (2 iunie); viosului Iosif. Din „Procesul – Verbal” întocmit cu acest Institutului Teologic de grad Universitar din București,
atât de o parte, cât şi de Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș (7 decembrie); prilej aflăm următoarele: „La nivelul moaștelor s-au gă- Traian Belașcu, vicarul Arhiepiscopiei Sibiului, Dr. Ghe-
cealaltă, o componentă Cuviosul Dimitrie cel Nou (Basarabov) la 27 octombrie; sit rămășița unui piron de fier, lung de 11 cm, măcinat orghe Lițiu, vicarul Episcopiei Aradului.
firească a cercetării istorice? Mai este oare atât de im- Cuviosul Grigore Decapolitul (20 noiembrie); Cuviosul de vreme, cu urme din lemnul sicriului, din care nu s-a Cu acest prilej istoricul Gheorghe Cotoșman, în
portantă originea etnică a unor personaje legendare care Nicodim cel Sfințit (26 decembrie). păstrat nimic, iar în regiunea pieptului, un rest de metal două rânduri, în 6 și 8 octombrie, în cadrul Sfintei Litur-
oricum nu şi-au gândit exercitarea puterii în virtutea ori- 2. Sfântul Ioan al Olteniei (cunoscut sub numele oxidat cu urme de decor, lung de 3 cm. și lat de 5 mm. ghii, la priceasnă, a rostit cuvinte de învățătură din viața
ginii lor etnice sau a supuşilor lor? Pe bună dreptate atră- de Ioan Valahul), pe 12 mai. probabil brațul unei cruci. Sfântului Iosif așa cum a fost ea consemnată de Damas-
gea atenţia cunoscutul istoric Lucian Boia, referindu-se la 3. Se vor bucura de o venerare locală mucenicii Osemintele ce nu au fost clintite, pe deplin păs- chin Udrea și egumenul Nichifor al Partoșului. Aceste
interpretările istorice ale secolului al XIX-lea, cum „prin mărturisitori ai dreptei credințe și cuvioși români: Mi- trate, până în cele mai mici amănunțimi și arătând o fi- mărturii, deși puse la îndoială de unii cercetători, con-
istorie, românii şi maghiarii trasau frontierele ideale ale tropolitul Sava Brancovici, ieromonahul Visarion Serai ință de statură potrivită, în lungime de 165 cm, au fost stituie, până acum singurele însemnări biografice des-
prezentului sau viitorului” . din Ardeal; Mitropolitul Ilie Iorest, ieromonahul Sofro- acoperite cu giulgi curat, - rămânând aici în rugăciune pre viața Sfântului, pe baza cărora Biserica Ortodoxă
8
Dar azi, cât mai este de productivă o asemenea nie de la Cioara; țăranul Nicolae Oprea din Ardeal; Cu- și priveghere, cinstiții ieromonahi” . Română i-a întocmit slujba și l-a canonizat .
3
6
viziune asupra trecutului? Sau acum e vorba doar pur şi vioșii Ierarhi: Calinic cel Sfânt de la Cernica; Ioan de la La 6, 7, 8 septembrie 1956 au fost oficiate slujbe Sâmbătă 6 octombrie s-a întrunit Sfântul Sinod la
simplu de orgolii naţionale? Se pare că va mai trece mult Râșca și Cuviosul Iosif cel Nou de la Partoș. religioase în prezența Mitropolitului Vasile care „a ve- reședința mitropolitană din Timișoara pentru proclama-
timp până personajele mitice şi legendare ale Evului Mediu Slujbele de canonizare s-a săvârșit în anul 1955, gheat toată noaptea, – cea din 6 sept. n. n. – alături de rea canonizării. PP. CC. Vicari Gheorghe Cotoșman și
vor fi despuiate de haina naţională cu care au fost îmbolbo- cu o singură excepție și anume slujba de canonizare a călugări, preoți și credincioși, preamărind în cântări de Gheorghe Lițiu au adus icoana Sfântului Ierarh Iosif cel
jite odată cu naşterea naţionalismului şi a ideilor naţionale. Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatu- laudă, în rugăciuni și în meditație adâncă. Pe marele și Nou de la Partoș, exectutată în ulei pe placaj în mărime
6 Remus Mihai Feraru: Legenda Sancti Gerhardi Episcopi şi lui, care a fost săvârșită în anul 1956, la 300 de ani de Sfântul său înaintaș din măritul Scaun mitropolitan al naturală de prof. Anastase Demian, pictorul catedralei.
Înaltpreasfințitul Mitropolit Vasile a citit Tomo-
Deliberatio supra hymnum trium puerorum: două izvoare fund- la adormirea Cuviosului Iosif, Mitropolitul Timișoarei. 1 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif II al sul de canonizare care glăsuia: „Hotărâm împreună
amentale pentru istoria Banatului în prima jumătate a secolu- Pentru ducerea la împlinire a acestei hotărâri si- Timișorii (1650 – 1656). Proclamarea solemnă a canonizării. cu Duhul Sfânt, ca de acum înainte, Părintele nostru
lui al XI-lea, în: Claudiu Mesaroş (coord.): Filosofia Sfântului nodale, Înaltpreasfințitul Vasile Lăzărescu a făcut pri-
Gerard de Cenad în context cultural şi biografic. JATE Press, mele demersuri pentru aprobarea deshumării, întocmi- Marile festivități religioase de la Timișoara. Aniversarea a 10 4 Gheorghe Cotoșman, „art. cit”., p. 37.
Szeged, 2013, p. 138.. rea procesului-verbal și slujbele religioase săvârșite cu ani de la sfințirea Catedralei Mitropoliei Banatului”, în rev.
7 Călin Timoc: Contextul istoric al epocii Sfântului Gerard şi acest prilej. A fost obținută aprobarea Centrului Antie- „Mitropolia Banatului”, an VI, nr. 10 – 12, 1956, p. 29. (Se va 5 „Art. cit”., p. 37 – 38.
luptele pentru putere în cadrul regatului medieval maghiar în: pidemic Regional din Timișoara (cu adresa nr. 3253 din prescurta în continuare „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”. 6 Ștefan Toma, „Date noi referitoare la viața și cultul Sfântu-
Claudiu Mesaroş (coord.): Filosofia Sfântului Gerard de Cenad 30 august 1956) care a admis „exhumarea, transportarea 2 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif”, lui Iosif cel Nou de la Partoș”, în vol. Slujitor al Bisericii și al
în context cultural şi biografic. JATE Press, Szeged, 2013, p. 13. și reînhumarea osemintelor Sfântului Iosif cel Nou din p. 27. neamului Pr. Prof. Mircea Păcurariu la 70 de ani, Editura Re-
8 Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească, Humani- 3 Gheorghe Cotoșman, „Canonizarea Mitropolitului Iosif…”, nașterea, Cluj – Napoca, 2002, p. 431. (Se va prescurta în con-
tas, 1997, p. 40. mănăstirea Partoș în Catedrala din Timișoara, pe data p. 36. tinuare „Date noi referitoare la viața și cultul Sfântului Iosif…).
Pag. 10 Pag. 11