Page 9 - Morisena 1 (5) / 2017

MORISENA, anul II, nr. 1 (5)/2017 Revistă trimestrială de istorie

Pauck, niciun evreu nu s-a mai înfăţişat la concertele Prof. dr. Dumitru Tomoni prezentate sub forma unor poveşti sau legende. De aceea, ce s-a impus în spaţiul socio-cultural bănăţean ca o
acestei orchestre simfonice, deşi o parte din comitet şi (Făget) ponderea trecutului istoric al localităţilor ocupă un loc entitate aparte, fiind considerată pe bună dreptate o
orchestranţii acestui ansamblu sunt doar evrei. […] În redus comparativ cu celelalte capitole. adevărată Bucovină a Banatului, nu numai prin etimologie
schimb, în mişcarea muzicală de anul trecut, aproape nimic Dincolo de ignorarea celorlalte etnii ce locuiesc în toponimică, dar şi prin sinonimia bogăţiilor folclorice şi
de înregistrat în afară de numele marelui nostru Gheorghe Cercetarea monografică respectiva aşezare, aceste monografii oferă o cunoaştere etnografice păstrate nealterate timp de secole. Rezultat
Enescu şi a minunatei soliste italiene De Vito”. în nord-estul Banatului limitată şi dezechilibrată, ponderea cea mai mare ocupând-o al cercetărilor de teren efectuate mai bine de un deceniu,
Autoarea articolului mergea chiar mai departe, etnografia şi evoluţia localităţii în anii socialismului, lucrarea prezintă cu sobrietate şi rigoare, dar, în acelaşi
clamând reticenţa Primăriei în a acorda bagheta dirijorală proslăvindu-se „marile realizări” ale perioadei respective . timp, cu căldură şi pasiune, evoluţia modului de viaţă a
3
a Orchestrei Societăţii „Amicii Muzicii” „eminentului Chiar dacă prima cercetare monografică românească Astfel de preocupări se întâlnesc şi în nord-estul Banatului, locuitorilor din această zonă, a ocupaţiilor tradiţionale, a
dirijor Gheorghe Pavel (care ne-a şi părăsit din motivul din Banat s-a realizat în zona Făgetului, în localitatea rămase până astăzi sub formă de manuscris şi pentru că nu portului popular, a datinilor şi obiceiurilor, contribuind
acesta), cât şi profesorului Vasile Ijac, […] ambii, dirijori Sintești, de către preotul cărturar Partenie Gruescu au răspuns exigenţelor şi rigorilor tiparului: astfel la o mai bună cunoaştere a ceea ce reprezintă tezaurul
având «pregătire şi calităţi muzicale vădit superioare»”, care, în anul 1859, a răspuns unui chestionar difuzat de - X X X, Monografia localităţii Făget, 1972; de valori ale civilizaţiei şi culturii populare româneşti
putând contribui la reconcilierea publicului meloman. autoritățile austriece în Voivodina Sârbească și Banatul - Magdalena Păuncu, Monografia geografică a Schimbările intervenite în societatea românească,
După un scurt stagiu la Conservatorul timişorean, la Timișan , cu scopul de a aduna date în vederea realizării localității Făget, 1976; după înlăturarea regimului comunist în decembrie 1989
1
catedra de vioară, rămasă vacantă după pensionarea lui unei cărți cu titlul Etnografo-Topografică Descriere - Ioan B. Mureşianu, Ioan I. Mureşianu, Pagini din şi revenirea la un regim democratic, au influenţat pozitiv
Béla Tomm, şi, formal, la catedrele de muzică de cameră a Țarei Serbo-Banatice și a Graniței Militărești , timp trecutul satului Sinteşti, 1979; şi cercetarea istorică, inclusiv pe cea monografică, pe
2
şi orchestră (începutul anului şcolar 1937-1938, fără a de mai bine de un secol, cu excepţia a două schiţe - Doru Toader, Monografia localității Gladna- mai multe direcţii. Pe deoparte se continuă elaborarea de
desfăşura însă o activitate în această direcţie), George monografice , demersul lui Partenie Gruescu rămâne Română, 1980; monografii locale pentru obţinerea gradului didactic I sau
2
Pavel fusese detaşat, prin decizia Ministerului Educaţiei
Naţionale, la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din
Cluj, ca profesor de vioară, apoi ca titular al claselor de
muzică de cameră şi orchestră (v. Niţulescu 1939), fiind
numit ulterior dirijor-titular al Orchestrei Operei Române
din capitala Ardealului, chiar în prima stagiune petrecută
de artiştii lirici clujeni în refugiu la Timişoara, 1940-
1941. În 11 ianuarie 1943, George Pavel a dirijat, pe scena
Teatrului Comunal timişorean, în prima audiţie absolută,
premiera cu creaţia de scenă a lui Vasile Ijac, pantomima
Ivan Turbincă.
Animozitățile care au agitat viața culturală
timișoreană în interbelic, alimentate de recrudescența
intoleranței etnice și confesionale pe plan european, au
avut un nesemnificativ ecou. Aflate într-o multiseculară
și benefică interferență, cu o exemplară experiență a
plurilingvismului și a interculturalității, reprezentanții
entităților habitaționale reprezentative ale spațiului cultural singular în zona Făgetului, lucru explicabil prin evoluţia - Ioan Ionescu, Monografia localității Traian promovarea examenului de licenţă, cu o structură aproape
timișorean au redescoperit, după ușoare ezitări, armonia social-politică a zonei şi prin absenţa unor istorici de Vuia, 1980. standardizată: cadrul geografic şi natural, istoria localităţii,
care a definit întotdeauna plaiul mioritic bănățean. profesie. Atât colonizările din secolul al XVIII-lea, cât Singura cercetare monografică documentată populaţia, ocupaţiile, port popular şi viaţa spirituală şi
şi cele maghiare de mai târziu se opresc la Făget. Astfel şi redactată cu respectarea criteriilor ştiinţifice a aspecte metodice, care, în ciuda unor oportunităţi sporite de
că, în lipsa unor modele istoriografice şi a motivaţiei de văzut lumina tiparului în anul 1985 prin strădania cercetare, sunt, în cea mai mare măsură simple compilaţii,
Bibliografie a cerceta şi prezenta vechimea şi evoluţia comunităţilor, muzeografelor Violeta Blaj şi Elena Grigorescu de la unele la limita plagiatului.
nu există interes pentru cercetarea monografică a zonei. secţia de etnografie a Muzeului Banatului . Lucrarea Pe de altă parte, se fac cercetări, de cele mai multe
4
Bodó 2010 = Bodó Mária, Járosy. Opera Omnia După anii ’60, regimul comunist încurajează abor- cu titlul „Zona etnografică Făget” este structurată în ori temeinice, în arhive şi biblioteci pentru elaborarea
1. Muzica simfonică la Timişoara în anii 1920, darea temelor de istorie locală, nu atât sub forma unor 10 capitole: I Cadrul geografic şi istoric al zonei, II de monografii destinate tiparului. Astfel că, după primul
Ediţie bilingvă româno-maghiară, Editura Gutenberg cercetări riguros ştiinţifice, cu documente de arhivă, ci Ocupaţiile tradiţionale, III Meşteşugurile ţărăneşti, deceniu postdecembrist, cele mai importante localităţi
Univers, Arad. mai mult sub forma unor lucrări de licenţă sau pentru IV Industriile ţărăneşti, V Gospodăria ţărănească, VI din nord-estul Banatului vor avea monografii tipărite prin
Cornea-Ionescu 1981 = Alma Cornea-Ionescu, obţinerea gradului didactic I, care să prezinte evoluţia Locuinţa ţărănească, VII Monumentele de arhitectură, efortul autorităţilor locale sau judeţene. O simplă înşiruire
Enescu, în „Orizont”, Timişoara, XXXII, 37 (707). după 23 august 1944 şi să ofere posibilitatea folosirii VIII Portul popular, IX Obiceiurile şi X Manifestări cronologică oferă imaginea eforturilor generoase pentru
Niţulescu 1939 = P. Niţulescu, Muzica românească unor informaţii la lecţiile de istorie. În lipsa unor cercetări etnografico-folclorice contemporane. punerea în valoare a istoriei locale, suport esenţial al
de azi. Cartea Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din de arhivă, informaţia istorică provine, în mare parte, din Pe parcursul a 164 de pagini, autoarele prezintă demersului identitar:
România, Bucureşti. lucrările lui Pesty Frigyes, lucrarea lui Ion Lotreanu caracteristicile unei zone etnografice bine conturate, - Dumitru Tomoni, Monografia oraşului Făget,
Stan 2013 = Constantin-Tufan Stan, Vasile „Monografia Banatului” sau informaţii orale transmise Timişoara, 1994, 84 p.
Ijac. Părintele simfonismului bănăţean, Editura din generaţie în generaţie, de multe ori discutabile sau 3 Michael Griffel, Ansiedlungs-Geschiechte der Gemeinde - Dumitru Tomoni, Făget. Monografie istorică,
Bethausen (Severin), Lugoj, 1927, 13 p; Gyula Tökes, Bunea
Eurostampa, Timişoara. 1 Unitate administrativ-teritorială constituită, în anul 1849, sub Mică (Bunyzegszàrt) multja és jelene. Falutanulmàny, Lugoj, Lugoj, 1999, 380 p.
Stan 2016 = Constantin-Tufan Stan, George Enescu. conducerea unui guvernator imperial și desfiinţată în anul 1860 1942, 16 p. - Kaczián János, Nagy Yanko Teodóra, Volt egzsyer
Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, 2 Carmen Albert, Cercetarea monografică în Banat, (1859- 4 Ioan Haţegan, Ghid monografic. Bibliografia monografiilor de egy Bunpaszekazárd. A fost odată Bunea Mică, Szekszárd,
omagii, mărturii, Editura Eurostampa, Timișoara. 1948), Reșița, Edit. Modus PH, 2002, p. 12-13 localităţi bănăţene, Timişoara, Edit. Banatul, 2006, p. 19 2000, 128 p.

Pag. 6 Pag. 7