Page 3 - Morisena 1 (5) / 2017

Revistă trimestrială de istorie

Dr. Tiberiu Ciobanu „să lupte împotriva tutelei culturale slavizante, impuse
(Timișoara) în ultimele două secole de supremaţie spirituală a ierarhiei
clericale sârbeşti” (Ibidem, p. 18). El le mai cerea în-
văţătorilor să deştepte în copii „iubirea învăpăiată cătră
Despre Vincențiu Babeș la 110 ani neam, cătră patrie şi cătră libertate şi cătră omenie şi
cătră dreptate” (G. Joandră, Vincenţiu Babeş ca director
de la trecerea sa la cele veșnice districtual de şcoli, Lugoj, 1903, p. 20). Potrivit at-
estărilor documentare, în 29 noiembrie/17 decembrie
1849, Vincenţiu Babeş era stabilit în Viena. Acolo, de-a
Pr ezentar e lungul timpului, va ocupa posturi înalte în Justiţie. Ast-
biobibliografică. fel, în luna februarie 1851, a fost numit în postul de
Vincențiu Babeș s-a secretar la Curtea Supremă de Justiţie şi Casaţie din
născut la 1 ianuarie Viena; în anul 1859 a fost promovat în funcţia de secre-
1821, în Hodoni - ju- tar aulic imperial; după trei ani (în 1862) a fost numit
deţul Timiş. A înce- (împotriva voinţei sale) referent pentru cauzele crimina-
put să urmeze şcoala le la Cancelaria aulică a Ungariei din Viena, iar în au-
din satul natal, în anul gust 1863 a fost transferat la Tabla Regească din Pesta în
1826. În anii 1830- funcţia de jude suprem (George Cipăianu, op. cit., p.
1831 a învăţat la o 19). Vincenţiu Babeş s-a afirmat, în primul rând, în viaţa
şcoală sârbească din politică a românilor din Transilvania şi Banat. În anul
Timişoara și tot în 1860 s-a încadrat efectiv în rândurile oamenilor politici
acest oraş, în perioada care s-au împotrivit primejdiei tendinţelor dualiste. Un
1831-1833, a făcut rol hotărâtor în consacrarea sa politică, în prima parte a
două clase „normale” acelui an, l-a avut publicarea lucrării sale Die Sprach-
la o şcoală germană, und Nationalitätenfrage in Österreich bei einem
iar între anii 1833 şi 1839 a urmat şase clase de gimna- Rumänen, apărută la Viena; a fost republicată în luna au-
ziu la Timişoara şi Karlowitz. Studiile medii cu cele gust, şi în limba română (Cauza limbelor şi a naţionalităţilor
două clase de liceu, denumite în acea vreme „ştiinţifice”, în Austria petractată de un român, Viena, 1860). În lu-
le-a frecventat la Seghedin, în anii 1839-1841. În perioa- crarea aceasta este prezentat un temerar program politic
da 1841-1843 a urmat cursuri „pedagogice-teologice” la pentru românii din imperiu, ale cărui idei au avut o influ-
Seminarul-preparandie de pe lângă Episcopia Aradului. enţă benefică asupra luptătorilor naţionali Andrei Mo-
În afară de aceste cursuri pentru învăţători, a mai urmat cioni, Alexandru Mocioni ş.a. Foarte plastic se exprimă
la Arad cursuri teologice. A studiat dreptul, timp de doi în privinţa absurdităţii tendinţelor dualiste: „Fie cum va
ani (între 1843-1845) la Universitatea din Pesta, după a fi, nouă o suveranitate ungurească, în Austria, adică un
căror absolvire a făcut un an de practică, până în 1846, stat unguresc în statul Austriei ni se pare un lucru atâta
la Tabla Regească din Pesta. La sfârşitul acestei practici de absurd ca şi credinţa în doi Dumnezei; dar nu mai
a fost numit „jurat-notar” la Tabla Regească din Arad, puţin nepotrivit ni se pare şi un semi, adică jumătate su-
unde şi-a îndeplinit cu mare conştiinciozitate înda- veranitate ungurească, un fel de jumătate stat în stat,
toririle slujbei. La Tabla Regească a lucrat între 16 sep- cam ca şi un semizeu din cei păgâneşti care fiindcă nu
tembrie 1846 şi sfârşitul anului 1848. Judecătorul Con- erau decât nălucire, ameţitoare şi înşelătoare, nici că pu-
stantin Ioanovici, al cărui asistent era Babeş, a fost teau decât în acei timpi întunecaţi prin amăgire şi
impresionat de tenacitatea şi inteligenţa acestuia, de înşelăciune” (Cauza limbelor şi a naţionalităţilor în
dorinţa lui de a se cultiva continuu (George Cipăianu, Austria petractată de un român, p. 56-57). În ansamblu,
Vincenţiu Babeş, Editura Facla, Timişoara, 1980, p. 14). lucrarea se constituie într-o pledoarie pentru egalitatea
În iulie 1848 a trecut „rigurosul” – un fel de examen de în drepturi a tuturor naţionalităţilor din imperiu, unirea
capacitate care proba competenţa profesională a tinerilor românilor de aici într-un singur bloc naţional. În anii
jurişti. Paralel cu activitatea juridică, la Arad a des- 1860-1861 a participat, la Viena, la întrunirea reprezen-
făşurat şi una didactică, la Preparandia de aici, fără a fi tanţilor tuturor românilor din imperiu şi a redactat suplica
plătit, afirmându-se şi în acest domeniu prin rezultate doleanţelor acestora pe care a înaintat-o împăratului la
foarte bune. În 23 mai 1849 a fost numit inspector al 10 decembrie 1860. În februarie 1861 a adresat opiniei
şcolilor româneşti de confesiune ortodoxă din comitatul publice apusene o informare prin care arăta necesitatea
Caraş şi din graniţa românească din Banat, post în care a emancipării naţionale a românilor din Imperiul Austriac,
funcţionat, la Lugoj, până la sfârşitul Revoluţiei de la argumentând cu situaţia demografică (numărul mare al
1848-1849. În scurtul interval de timp cât a activat şi în românilor) şi atrăgând atenţia asupra greutăţilor îndurate
această funcţie, a încercat să ia o seamă de măsuri pentru de aceştia, precum şi dorinţa lor de libertate, având un
îmbunătăţirea procesului de învăţământ în şcolile grad înalt de conştiinţă naţională. Materialul, în limba
româneşti din comitatul Caraş şi i-a îndemnat pe dascăli franceză, a apărut în ziarele „La Patrie”, „La Presse” din

Pag. 1