Page 15 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

și soldați înarmați cu căngi, arcuri, arbalete, îmblăcii . amenajau terenurile impracticabile. Mai erau și artificierii,
21
Carele husite erau de două tipuri: de luptă care realizau și plantau minele de asediu .
25
(Schlachtwagen), care erau predominante, și cele de În întreaga perioadă a evului mediu, orașele
transport (Proviantwagen) ce erau destinate transportului transilvănene, cât și marile orașe din nordul regatului
oamenilor, alimentelor, armamentului, muniției și a ungar, au reprezentat importante centre de producere a
diferitelor componente pentru repararea acestora. Raportul armelor, armurilor și munițiilor medievale.
dintre cele două tipuri de care era de 3/2 în favoare celor De exemplu, în zona de nord la Bardějov, Banská
de luptă. Astfel, în „campania cea lungă” au fost folosite Bystrica, Trnava, Sopron se realizau arme albe: arcuri cu
1.000 de care, din care 600 de luptă și 400 pentru provizii și săgeți și arbalete. Armele de foc mai noi se produc tot în
transport. Atât în campania din 1444 și din 1448, comitele partea de nord a regatului, la Bardějov. La Trnava și la
de Timiș a utilizat 2.000 de care, din care 1.200 de luptă și Șopron se fabricau tunuri pe 2 și 4 roți, iar la Košice se
800 pentru provizii. La fiecare 5 care de luptă se amplasa fabricau tunuri și arme de foc portative. Un alt oraș unde
un tun mic, iar la 20 de care se amplasa un tun mare, astfel se turnau tunuri și se producea praf pentru armele de foc
reiese că în timpul campaniei din 1443 comitele de Timiș a fost Prešov. Bratislava (Pojon) a fost un alt mare centru
a avut 120 de tunuri mici și 30 de tunuri mari, iar pentru unde se turnau tunuri mari și mici și arme de foc portative.
campaniile din 1444 și 1448, 240 de tunuri mici și 60 de De aici și-a dotat armata Ioan de Hunedoara în campania
tunuri mari . din 1448 cu un mare număr de tunuri și care de luptă
22
Atunci când se aflau în deplasare, carele de luptă și prevăzute cu tunuri.
cele de transportat provizii erau dispuse pe unul sau mai Orașele transilvănene care produceau arme, armuri
multe rânduri, în funcție de terenul pe care-l străbăteau. și muniții erau Brașovul, Sibiul, Bistrița și Clujul.
Când se apropiau la câteva sute de metri de inamic, carele În dotarea armatei lui Ioan de Hunedoara au ajuns
adoptau dispozitivul de apărare, organizându-se într-o arme și muniții achiziționate din Germania, Austria,
tabără de care de formă dreptunghiulară sau circulară. În Spania, Cehia, Polonia, dar și altele capturate în urma
interiorul taberei erau adăpostiți caii, carele de transportat luptelor cu turcii otomani .
26
provizii și forțele ce trebuiau să intre în luptă. Ostașii ce Astfel, se poate concluziona că în secolul al XV-lea,
trebuiau să apere tabăra erau dotați cu bombarde, falconete, cea mai mare amenințare la adresa Europei creștine era
arbalete, spade, arcuri cu săgeți, îmblăcie, buzdugane, și reprezentată de Imperiul Otoman, care în acel moment avea
căngi. Între carele de luptă se montau bombarde pentru a cea mai bine dotată, echipată și pregătită armată. Armata
spori puterea de foc . Când se aflau în marș, primele care otomană era disciplinată și bine pregătită impunând teama
23
de luptă erau dotate cu piese de artilerie, pentru a deschide, în rândul statelor europene și în special al celor aflate la
în caz de necesitate, prin foc, drum oastei. nord de Dunăre.
Carele de luptă husite aveau o eficiență sporită în Acestei puternice armate i-a făcut față armata regală
lupta ofensivă, când prin apariția lor surprindeau inamicul, ungară condusă de Ioan de Hunedoara, a cărui armată era
cât și în cea defensivă când erau folosite ca element de la fel de bine echipată și dotată cu cele mai noi invenții și
protecție împotriva cavaleriei inamice. Un impediment al inovații în materie de arme și muniții ca și cea otomană.
acestor care era viteza redusă de marș. Doar impresionantele resurse materiale, financiare
3. Marina (flotila de pe Dunăre) era compusă din și umane au făcut într-un final diferența între cele două
vase de diverse tonaje. Acestea au fost utilizate în scară armate, acest lucru petrecându-se în secolul al XVI-lea,
largă în timpul bătăliei de la Belgrad din 1456. În acel atunci când sultanul otoman Suleiman Magnificul a reușit
moment flota lui Ioan de Hunedoara ar fi avut 200 de vase să învingă trupele regale maghiare la Mohács în 1526 și
mai mici și unul mare, în care au fost transportați membrii apoi să cucerească Buda în 1541, și într-un final, în 1552,
suitei lui Ioan, arme și muniții. De aici rezultă faptul că cetatea Timișoarei.
existau două tipuri de vase: de luptă și de transport (ca
și în cazul carelor husite). Navele erau dotate cu: baliste, Bibliografie
arbalete, arcuri cu săgeți și spingarde. Puterea de izbire 1. Alexandru Kósa, Armamentul armatei medievale
a acestor nave a fost una mare din moment ce în bătălia din Banat în „Istorie și cultură în Banat” - Giroc, Editura
Belgradului ele au reușit să treacă de 200 de nave turcești Brumar, Timișoara, 2013.
legate între ele cu lanțuri. Duelul între nave începea prin 2. Mihail P. Dan, Un stegar al luptei antiotomane –
bombardarea de la distanță și apoi prin abordaj și lupta
corp la corp . Iancu de Hunedoara, Edit. Militară, București, 1974.
24
4. Meșterii geniști erau cei care construiau cetățile 3. Philip Brooks, Cavaleri și castele, Edit. Teora,
de care, reparau drumurile în fața carelor de luptă și a București, 2003.
coloanelor de ostași, construiau poduri în fața acestora și 4. Ștefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. IV,
Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1989.
21 Ibidem.
22 Ibidem, p. 80-81.
23 Ibidem, p. 83. 25 Ibidem, p, 84-85.
24 Ibidem, p. 84. 26 Ibidem, p, 85-87.

Pag. 13