Page 6 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

Mureșului, cu o redută bănățeană, care apăra podul lung de bele aparțineau unui preconizat, niciodată finalizat, volum
45
~116 m peste un braț al râului Mureș, să fie și ea distrusă, marsiglian intitulat Acta executionis pacis.
fără ca acest lucru să se întâmple . Cazul fortificațiilor de După studiul lui Gheorghe SEBESTYÉN (1984) ,
46
52
la Žabalj este și mai particular pentru că, spre deosebire de în istoriografia românească s-a lățit ideea că planul
Arad și Szeged, locația este menționată distinct în Articulus așezării [Cenad a fost], realizat în [toamna ] anul 1697 de
53
secundus al tratatului de pace ca fiind supusă demantelării ofițerul austriac (sic!), contele Luigi Fernando Marsigli
totale, dar acest lucru nu se întâmplă . (sau de corpul de ingineri militari de sub comanda sa
47
Planul habsburgic al cetății Cenad – sic! ) . În fapt, după cum am arătat deja, acesta nu
54 55
Planul cetății Cenad demantelate de către habsburgi avea cum să execute planul în acel an , iar datarea este
56
în conformitate cu prevederile tratatului de pace de la doar circumstanțială. Nu știm cu siguranță când a fost
Karlowitz a supraviețuit printr-o schiță aflată în fondul realizat planul și nici cine este autorul, dar am putea
57
Marsigli de la Biblioteca Universitaria di Bologna, IT bănui cu temei că este vorba despre Johann Christoph
48
(Fig. 2). Aici există și un plan al cetății post demolare . MÜLLER , secretarul personal al lui Marsigli, dacă nu
58
49
foloseşte, probabil după exemplul arhivei Marsigli din Bologna
(BUB), titulatura de Officina / műhely Marsigli. Officina (l.it.)
înseamnă atelier (l.r.), ori nici vorbă de aşa ceva în campanie
ori pe câmpul de luptă. Este vorba de Marsigli’s own secretaries
ori assistants, care produceau cleaner copies from his rough
memoranda (Stoye, 1994, p. 129, 134). De asemenea, aceștia
copiau hărți realizate de către alții (de exemplu, în timp ce
Giovanni Morandi Visconti s-a aflat în anturajul lui L. F. Marsigli
la Lugoj, în octombrie 1700, secretarul Johann Christoph
MÜLLER a copiat multe dintre hărțile acestuia – Stoye, 1994,
pp. 205-206).
52 Sebestyén, 1984, p. 41. Gheorghe SEBESTYÉN doar
preia datarea greșită a lui VERESS Endre din 1906 (Veress,
1906, p. 9). Aceasta este încă în uz și în istoriografia maghiară
(Kisari Balla, 2005, p. 184, 32. Csanád – Csanad; Karczag,
Szabó, 2010, p. 252; G. Tóth, 2014, p. [63]). Pentru explicații
Fig. 2. Planul cetății Cenad înainte de demantelarea din amănunțite, vide Forțiu, 2016a, pp. 1-2.
primăvara anului 1701 . 53 Ioan HAȚEGAN este mai imaginativ; În aceeași vară
50
dintre cele două planuri nu este semnat ori datat și am- [1697,] Luigi Ferdinando de Marsigli vizitează Cenadul, cu o
51
garnizoană imperială și face o schiță a cetații (Hațegan, 2016,
45 58 toises (Livre Troisieme, 1698, p. [51]). p. 90).
46 Stoye, 1994, pp. 202-203, 211. Capul de pod bănățean 54 Marsigli a fost promovat inspector general al
a fost desființat. lucrărilor de asediu (1686), dar a primit comanda unui regiment
47 Mappa Geographico Limitanea... (Sectio XXXVIII) de infanterie propriu (cunoscut drept Salzburger Hausregiment
din anul 1703 ne arată că fortificațiile de pe malul drept al râului / Infanterie-Regiment Nr. 59) încă din luna februarie a anului
Tisza au rămas în picioare. Pentru întreg sistemul de fortificare 1693 și avea gradul de colonel (Stoye, 1994, p. 42, 119).
de aici, vide Livre Troisieme, 1698, p. [35]. 55 Móré Heitel, 2005, p. 11 și 17, 20. Datarea 1997 este
48 Biblioteca Universitaria di Bologna (BUB), Ms. 21/23 arhi-generalizată (vide și Micle, 2013a, p. 207; Ibidem, 2013b,
(42) (apud Kisari Balla, 2005, p. 184, 32. Csanád – Csanad). p. 164 etc.).
49 VERESS Endre menționa și schița fortificației 56 Forțiu, 2016a.
demantelate a Cenadului: 31. Csanád. (A vár látképével együtt.) 57 L. F. Marsigli nu a fost un bun desenator, astfel încât
32. Ugyanaz lerombolva. (Veress, 1906, p. 9). BÓNA István a este exclus ca el să fi desenat planul cetății Cenad.
publicat ambele planuri ale cetății Cenad: Marosvár/Csanád 58 Johann Christoph MÜLLER [* 15.03.1673, Vorstadt
alaprajza látképe 1697 (fals?) őszén (a) és 1699-ben (fals!) (b) Wöhrd bei Nürnberg; † 21.06.1721, Wien]; matematician şi
(probabil Bóna, 1995 -non vide); vide Fig. 2 și 3. cartograf german, Genie-Offizier (Ingenieurhauptmann) în
50 Kisari Balla, 2005, p. 299, 32. Csanád – Csanad, hartă armata habsburgică. După studii umanistice, devine ucenicul lui
manuscris, acuarelă color, 41 × 28 cm, scara: 60 stânjeni vienezi Georg Christoph EIMMART, cel tânăr [* 1638; † 1705] pentru
= 8,9 cm [cca. 1:1300], disponibilă la Biblioteca Universitaria 4 ani. Eimmart îl recomandă pe Müller lui Luigi Ferdinando
di Bologna, IT (BUB), Ms. 21/23 (42). MARSIGLI, iar acesta îl angajează drept secretar şi cartograf
51 Fondul Marsigli de la Biblioteca Universitaria di personal (martie 1696-8.01.1704) (Stoye, 1994, p. 135-137,
Bologna (BUB) are peste 1000 de hărți. Pentru că nu toate au 153, 241). Lucrările sale sunt importante pentru că se bazează pe
fost realizate de L. F. Marsigli, KISARI BALLA György (2005) observaţii şi măsurători directe.

Pag. 4