Page 8 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

exactitate când a fost realizat planul cetății Cenad și de tentativa de a îl suprapune peste realitatea de azi din
către cine. Oportunități au fost mai multe. În opinia mea, teren. Dar concluzia lui G. TÓTH Péter nu poate fi chiar
varianta a doua este mai plauzibilă (novacula Occami). ignorată; în acest moment, schița habsburgică nu poate fi
Pe cât de important este acest plan al cetății suprapusă peste planul orașului de azi pentru că lipsesc
Cenad, pe atât de puțin a fost el studiat . Nici măcar sursele scrise clarificatoare și cercetările arheologice ,
76
71
unitatea de măsură folosită pentru a indica scara lui nu care să faciliteze identificarea elementelor relevate de
este cunoscută istoriografiei românești ! Aceasta era schiță . Și mai trebuie observate încă două lucruri:
77
72
stânjenul vienez (1,896 m) , astfel încât dimensiunile Clădirile din cetatea interioară (Fig. 2) au
73
cetății interioare sunt de 72 × 98 m (0,7 ha) , iar cele fost considerate a fi biserici de către istoriografia
74
ale cetății exterioare de 119 × 132 m (1,57 ha). Zidurile contemporană, care au fost transformate în moschei în
exterioare ale cetății aveau o înălțime de ~6,75 m și timpul ocupației otomane, pentru a redeveni biserici
grosimea de 1,5 m. Și cum planul nu avea o roză a (>1686), din nou moschei (>1701) și din nou biserici
vânturilor, el a fost "răsucit" în toate direcțiile în post 1716. Toate acestea apar a fi fost distruse conform
75
planului care înfățișează cetatea Cenad demantelată (Fig.
mai bogat în informații (Kisari Balla, 2005, p. 300: 34. Lippa). 3). Dacă aceste clădiri chiar au fost biserici , fără vreun
78
71 Sebestyén, 1984, p. 49; Iambor, 2001, pp. 99–100; rost a fi distruse, cel care a realizat planul cetății Cenad
Idem, 2003, pp. 26–27; Rusu, 2005, pp. 508–509. Dar pentru după demantelare (1701) nu a fost la Cenad și a realizat-o
un studiu aplicat este nevoie de o copie digitală de bună
calitate, la rezoluție mare, care poate fi cumpărată doar de la analiză critică a tuturor săpăturilor și localizarea lor pe un plan
Biblioteca Universitaria di Bologna, IT. Altfel, riști să vezi un general, achiziția unei copii digitale la rezoluție mare a planului
turn hexagonal (Iambor, 2003, p. 26; Ibidem, 2005, p. 83; Rusu, habsburgic de la Biblioteca Universitaria di Bologna (costă doar
2005, p. 508), care, în fapt, este circular. ~50 €), cu realizarea unor semnificative cercetări arheologice
72 În istoriografia maghiară primul care a alocat un studiu noninvazive (tomografie electrică, GPR) acolo unde realitatea
dedicat acestei reprezentări este G. TÓTH Péter în anul 2014. din teren o permite. Doar apoi se va putea trece la interpretări ...
73 hartă manuscris, acuarelă color, dimensiunea 41 × 28 a Iambor, 2001, p. 108.
cm, scara: 60 bécsi ől = 8,9 cm [cca. 1:1300] (Kisari Balla, b Călători străini ..., VI, p. 647.
a
b
2005, p. 184, 32. Csanád – Csanad). c G. Tóth, 2014, p. [63]. Nu are rost să discutăm varianta
a i.e. stânjen vienez (l.r.); 1 stânjen vienez (sau klafter -l.g.) = oferită de către Ioan HAȚEGAN, care "răstoarnă" cu totul
1,89648384 m. planul habsburgic și-l reproduce cu susul în jos (fără vreo roză a
b fără a putea să verific, pentru că reproducerea lui KISARI vânturilor!) și cu o scară greșită (Hațegan, 2016, p. 94, Foto 58
BALLA György nu permite acest lucru, am impresia că, de fapt, Plan detaliat Marsigli).
sunt două scări distincte, pentru că există două rigle gradate 76 Toate considerațiile lui Petru IAMBOR referitoare
diferit, cea a fortificației (pe mijlocul ei) și cea care se referă la la ce exact reprezintă descoperirile arheologice din campania
șanț și zid (dreapta sus). anului 1987 (Iambor, 2005, pp. 85–86) par că sunt viciate de
74 o cetate interioară cu dimensiuni aprox. de 135/140 faptul că el a considerat o cetate cu ~102,5–120% mai mare
x 105/110 m (Rusu, 2005, p. 508, după Iambor, 2003, p. 26). (adică, cel puțin dublă ca mărime!) decât cea relevată de planul
Gheorghe SEBESTYÉN nu menționează vreo mărime, dar habsburgic.
măcar știe că este vorba despre niște stânjeni (Sebestyén, 77 In the city churches and steeples are indicated,
1984, p. 49). but unfortunately they cannot be identified due to the
75 În lipsa unor repere exacte pe teren până și așezarea lack of written sources and archaeological findings. As
acestui plan pe harta localității actuale a fost propusă în poziție a consequence, Marsigli’s map cannot be projected on
greșită (sb.m.) de regretatul Petru Iambor [, în anul 2001 ], care the present layout of the city (G. Tóth, 2014, p. [63]). Nu
a
a considerat că nordul nu s-ar afla în partea de sus a desenului știu dacă el are cunoștință (nu le amintește) de cercetările
ci pe latura sa din dreapta (Móré Heitel, 2005, p. 11). Această arheologice invazive desfășurate în Cenad în anii 1974–'75,
orientare provine din mențiunea lui Evlya Celebi, care spune 1987, 1994–'95, 2000–2002 (Cod RAN: 156268.01). Poate
că cetatea-varoș (de mijloc) are o poartă spre apus . Planul se îndură cineva să publice și rezultatele săpăturilor lui
b
habsburgic are o singură ieșire în partea superioară, peste un pod Petru IAMBOR rămase în manuscris.
protejat de o redută. Dacă există identitate între descrierea lui În anul 2013, arhitectul Cătălin J. HANCHEȘ a
Evlya Celebi și planul habsburgic, pare că acesta trebuie rotit realizat și el o astfel de suprapunere, pe care am văzut-o,
spre stânga cu 90° (sau 45° dacă luăm în considerăm poziția dar care a rămas până azi în manuscris (din păcate!). Ea
efectivă a porții din redută), pentru ca nordul să fie în susul seamănă mult cu cea realizată ulterior de către BUZÁS
desenului (după cum suntem azi obișnuiți). G. TÓTH Péter Gergely (Buzás, Kovács, on-line).
consideră că the map is west-up oriented și subscrie, astfel, la 78 în fapt, nu știm ce reprezintă ele! Evlya Celebi
c
orientarea lui P. Iambor. Nu este scopul acestui articol de-a oferi menționează și clădiri administrative în interiorul cetății
o soluție la această dilemă spațială. În opinia mea, problema interioare (Depozitul de muniții, magazia de grîne -Călători
trebuie reluată de la "zero" (și fără idei preconcepute!), cu o străini ..., VI, p. 647).

Pag. 6