Page 5 - Morisena7_2017

Revistă trimestrială de istorie

Dr. Constantin-Tufan Stan generalul, care a ascultat-o de două ori, cu ochii lucind în
(Lugoj) lacrimi de bucurie şi însufleţire.
În numele românilor, PS dr. Frențiu şi dr. C.
Brediceanu l-au invitat pe peron. Apariţia generalului
În acordurile Marseillaise. uriaş, cu fața-i blândă, luminată de zâmbetul dragostei şi
Reverberații francofone la Lugoj al mulțumirii, a stârnit din mii de oameni strigăte de Să
trăiască! Dr. C. Brediceanu l-a salutat în limba franceză,
exprimând durerile şi suferinţele poporului român din
Bănat, din trecut şi de acum. Generalul a răspuns ca un
Henri Berthelot în cetatea lui Ioan Vidu: „Trăiască frate, încheind cu cuvintele: «Trăiască România Mare
România Mare împreună cu Banatul!” împreună cu Banatul!». Autorităţile maghiare, cari au
fost foarte rece primite de general, au părăsit gara încă pe
În 13/26 decembrie când reprezentantul Antantei întrunea privirile noastre de
1918, pe peronul gării adorațiune. Corul lui Vidu, măreţ, puternic ca şi în trecut,
din Lugoj, a avut loc fes- a mai cântat Eroi au fost, după care generalul Franţei a
tivitatea primirii gene- venit la Vidu şi i-a strâns mâna în semn de admiraţie.
ralului francez Henri Văd încă mulţimea lampioanelor luminând în întunericul
Berthelot, comandantul nopţii, văd cum nobilul francez o ia în braţe şi o sărută
trupelor aliate, întâmpinat pe gingaşa Lia Vidu, care i-a predat buchetul de flori, văd
cu mari onoruri militare, încă drapelele noastre şi ale puterilor Antantei fâlfâind
în acordurile Marseillaise, în lumina discretă, văd trenul în mişcare şi mii de pălării
interpretate de Corul şi batiste jucând în aer, aud acordurile corului «Vidu» și
Societăţii Universitarilor strigătele de însufleţire, dar mai presus de toate aud tenorul
Români, şi al unui Bine aţi cuvintelor pe cari le văd scrise cu litere de aur, încadrate în
venit (compus special sânge: «Trăiască România Mare împreună cu Banatul!»”.
pentru acest eveniment Staţionarea trupelor franceze, aflate sub comanda
de Ioan Vidu), intonat
Gen. Henri Berthelot de Reuniunea Română col. Henri Lemoigne, la Lugoj, începând cu data de 14/27
de Cântări şi Muzică. Au rostit discursuri festive Caius ianuarie 1919 (în urma retragerii armatei sârbe), a generat
entuziaste manifestări de simpatie din partea oficialităților,
Brediceanu (delegat al Consiliului Dirigent din Sibiu) a intelectualilor și a membrilor vestitelor reuniuni corale.
şi gen. Berthelot („Drapelul”, Lugoj, XVIII, 133, 135, Astfel, în seara zilei de 20 ianuarie/2 februarie, Corul
1918, 2-3). O copie în manuscris, din anul 1886, a Imnului „Lira” şi Reuniunea ortodoxă, cele două corale surori,
francez, identificată în arhiva dr. George Dobrin, e au susţinut o serenadă în faţa casei Sidoniei dr. Maior,
relevantă pentru vechile aspirații ale românilor bănățeni, unde era găzduit colonelul Henri Lemoigne, comandantul
însuflețiți de spiritul mobilizatorului marș de luptă. Diviziei XI Orientale, în prezenţa mai multor notabilităţi
Reverberațiile epocalului eveniment pentru locale, între care şi Episcopul Valeriu Traian Frenţiu. Peste
comunitatea lugojeană au fost surprinse cu nedisimulată câteva zile, manifestaţia s-a reluat în ambianţa creată
emoție de corespondentul periodicului arădean „Românul” de asistenţa militarilor francezi, de data aceasta şi cu
(VII, 41, 1918, 2): contribuţia corurilor din comunele Herendeşti şi Hodoş. În
„În 26 dec., o telegramă scurtă primită de la 23 februarie 1919, în Catedrala Greco-Catolică din Lugoj,
Consiliul Dirigent din Sibiu a anunţat CNR din Lugoj abatele Henri Pradel a oficiat o Liturghie solemnă închinată
că după-amiază soseşte dinspre Orşova, cu tren special, eroilor francezi din Regimentele 35 Infanterie Colonial şi
generalul Berthelot, care «doreşte în gara Lugojului a 21 Artilerie căzuţi pe front, asistată de PS Valeriu Traian
poposi un ceas şi a primi toate autoritățile din Lugoj». Frenţiu, în prezenţa colonelului H. Lemoigne şi a soldaţilor
Fără afişuri, în câteva ceasuri a luat întreg oraşul la francezi staţionaţi la Lugoj. Corul „Lira” şi o reuniune
cunoştinţă sosirea generalului, cam 11 mii de oameni vocală a militarilor francezi au intonat mai multe cântece
au năpădit gara încă pe la ceasurile 4. Trenul special se religioase („Drapelul”, Lugoj, XIX, 17, 1919, 2).
vede reţinut la Orşova, Caransebeş, abia la 8 ore a intrat
în gara Lugojului. Un condei nu este în stare să descrie Înfrățiți sub vraja muzicii
însufleţirea mare de care Lugojul, de la întemeierea lui, nu
a avut parte și poate nici nu va avea decât la intrarea lui Comanda trupelor franceze staționate în Banat, în
«Mihai Viteazul al II-lea». Intrarea trenului în gară a fost preludiul desăvârșirii actului Marii Uniri, a fost preluată,
primită cu marşul Marseillaise, cântat franţuzeşte de corul în 22 martie 1919, de generalul Léon Farret, care, sub
universitarilor, sub conducerea tânărului Zeno Vancea. A influenţa secretarului său, Kovács-Brunn, a promovat o
urmat apoi noua compoziţie a marelui şi iubitului Vidu politică de marginalizare a comunităţii româneşti, limitând
– compusă anume pentru întâmpinarea fraţilor: Bine- accesul acesteia la funcţiile de conducere în administraţia
ați venit! Să-i zic frumoasă, să-i zic măreaţă? O spune locală. În urma unor demersuri diplomatice la Belgrad şi

Pag. 3