Page 8 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

G. Oprescu), Croisilles de Musset (prof. F. Dionne), Catolică din Lugoj a funcţionat un internat de băieţi,
Baudelaire et Arghezi (prof. G. Ţepelea). După expunerea condus de părintele A. Leandre, membru al Congregaţiei
materialelor, conferenţiarii purtau discuţii, lecturau presa Asumpţioniştilor, unde se vorbea în exclusivitate limba
franceză şi audiau plăci de patefon cu muzică populară franceză, iar la Liceul „Coriolan Brediceanu” s-a constituit
din Hexagon. În anul 1935, amfitrionii clubului au pus Societatea de Lectură „Moliére”, sub auspiciile căreia se
la dispoziţia celor 100 de membri cataloage cu cărţi în organizau periodic aşa-numite „festivaluri franceze” ale
limba franceză (literatură tehnico-ştiinţifică şi beletristică), elevilor (cântece, scenete şi dansuri franceze), desfăşurate
acestea putând fi comandate şi obţinute la un preţ redus în sub coordonarea profesoarei Marie Popescu-Michaud.
cadrul Săptămânii Cărţii Franceze, care urma să aibă loc Între personalităţile lugojene care au cultivat,
în perioada 1-18 decembrie 1935 („Acţiunea”, Lugoj, II, de-a lungul timpului, cu abnegaţie valorile spiritualităţii
39, 1935, 3: Din activitatea Clubului Francez din Lugoj). franceze s-au aflat și dr. Aurel E. Peteanu (1887-
În anul 1938, Brînzeu a conferenţiat despre Pierre-Jean de 1961), eminent dascăl, scriitor, publicist, folclorist şi
Béranger, la discuţii luând parte G. Ţepelea, C. Zasloţi şi F. muzician, şi dr. Pius Brînzeu (1911-2002), strălucitul
Dionne („Acţiunea”, Lugoj, V, 45, 1938, 4), anul următor chirurg și academician timișorean. În 15 februarie 1935,
(1 mai 1939), despre Moartea în artă, iar în 6 februarie Ernő Földvári (1918-2007), viitorul pianist şi dirijor al
1940 a vorbit despre Racine. Orchestrei Operei Maghiare din Cluj, aflat în ultimul an de
În 12 februarie 1942, în gimnaziu, a dirijat Corul Liceului „Coriolan Brediceanu”
debutul unui ciclu de conferinţe (La Marseillaise), cu prilejul ceremoniei decorării
şi şedinţe literare iniţiate profesorului Aurel E. Peteanu, din partea guvernului
de Asociaţia Profesorilor francez, cu ordinul de „Cavaler al Artelor al Academiei
Secundari din Lugoj, sub egida Franceze” („Banater Bote”, Lugoj, XXXVII, 14, 1935, 3:
Clubului Francez (Centrul de Feierliche Uebergabe der französischen Dekoration an
Studii Franceze), Brînzeu a Direktor Dr. Peteanu), iar în 15 mai 1938, la Strasbourg,
susţinut o conferinţă (Pascal sub genericul Serbării româneşti „aranjate” de Asociaţia
penseur) („Răsunetul”, Lugoj, Studenţilor Români Creştini, prezidată de dr. Pius Brînzeu,
XXI, 7, 1942, 3), apoi, în 10 dedicată comemorării eroilor din Cimitirul „Cronenbourg”,
martie, o comunicare dedicată în cadrul festivalului artistic desfăşurat la Conservator, cu
comemorării lui Galileo concursul Corului Societăţii Studenţilor Români, după
Galilei („Răsunetul”, Lugoj, conferinţa susţinută de Elena Văcărescu, dr. P. Brînzeu
XXI, 10, 1942, 3, şi XXI, 11, a fost decorat de guvernul francez cu medalia „Souvenir
1942, 2: Prima şedinţă de Français” („Acţiunea”, Lugoj, V, 1/23, 1938, 3).
Aurel E. Peteanu lucru a Asoc. Prof. Secundari
din Lugoj). Cu prilejul analizei După impunerea abdicării regelui Mihai și reforma
activităţii din anul precedent, administrativă de inspirație stalinistă din anul 1948, care
1941 (un ciclu de 20 de conferinţe şi o serie de 5 şedinţe a avut ca efect desființarea județului Severin (cu capitala
literare, care au constat în lecturarea şi comentarea, în la Lugoj), peste efervescența manifestărilor de altădată
limba franceză, a unor texte celebre din literatura franceză), dedicate spiritualității franceze s-a așternut, implacabil,
s-au proiectat câteva manifestări culturale, care urmau colbul uitării. Bogatul patrimoniu al Clubului Francez a fost
să debuteze începând cu 3 noiembrie 1942: conferinţe aproape devalizat, doar timide încercări postdecembriste
bilunare, susţinute la Cazinoul Civilo-Militar, iniţierea făcând apel, într-un prezent încă cenușiu și ambiguu, la
unor cursuri de limba franceză (avându-l ca protagonist spațiul cultural francofon.
pe prof. R. Papavionne, directorul Clubului), punerea la
dispoziţia publicului a fondului de carte şi a periodicelor de Bibliografie
limbă franceză de la biblioteca instituţiei. În cadrul ciclului
de şedinţe literare, Brînzeu a propus auditoriului două Brînzeu 2011 = Nicolae Brînzeu, Jurnalul unui preot
materiale: Cimitirul marin (Paul Valéry) şi Le sous’prefet bătrân, Ediția a II-a, Ediție, prefață și note de Pia Brînzeu
aux champs (Alphonse Daudet) („Răsunetul”, Lugoj, XXI, și Luminița Wallner-Bărbulescu, Editura Eurostampa,
44, 1942, 2-3: De la Cercul Francez. Activitatea anului Timișoara
trecut şi programul pentru anul în curs). Stan 2009 = Constantin-Tufan Stan, György
Profund ataşat spiritualităţii franceze, Brînzeu a Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, Editura
donat bibliotecii Clubului Francez, în anul 1938, suma de MediaMusica, Cluj-Napoca
800 de lei („Acţiunea”, Lugoj, V, 4/26, 1938, 4: Donaţie Stan 2014 = Felician Brînzeu, Scrieri, Ediție
pt. Clubul Francez, şi „Răsunetul”, Lugoj, XVII, 4-26, îngrijită și studiu introductiv de Constantin-Tufan Stan,
1938, 4), în contextul în care manifestările francofone Editura Eurostampa, Timișoara
continuau să ia amploare. Au existat şi alte elemente care Stan 2016 = Constantin-Tufan Stan, George Enescu.
au întreţinut efervescenţa mişcării culturale franceze. Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri,
Astfel, între anii 1921 şi 1948, pe lângă Episcopia Greco- omagii, mărturii, Editura Eurostampa, Timișoara

Pag. 6