Page 7 - Morisena7_2017

Revistă trimestrială de istorie

la „Comedia Franceză”), Nicolae Ochialbi (violoncel, şi la Biblioteca Academiei Române. În vara anului 1936
acompaniat de Grigore Alexandrescu). („Drapelul”, XX, obţine din partea statului francez o bursă de studii la Dijon,
12, 1920, 2) iar în toamna anului următor, după ce renunţă la postul
O delegație alcătuită din personalităţi care de la Academie (pentru laborioasa sa activitate primeşte
participaseră la lucrările celui de-al XIV-lea Congres o scrisoare de mulţumire din partea instituţiei), devine
Internaţional de Agricultură de la Bucureşti (condus de profesor de limba latină şi limba şi literatura română la
marchizul francez De Vogüé şi fostul preşedinte al Austriei, Liceul Teoretic de Băieţi „Coriolan Brediceanu” din
dr. Michael Hainisch) a sosit în vizită la Lugoj, în ziua Lugoj, pe postul rămas vacant prin pensionarea lui Ioan
de 13 iunie 1929. A fost organizat un program artistic în Bistriţeanu. Prin vocaţie şi charismă, Felician Brînzeu
onoarea oaspeţilor, în grădina Prefecturii, cu participarea va fi mentorul şi modelul unei întregi generaţii de viitori
Corului „Lira”, a Reuniunii Române de Cântări şi Muzică artişti lugojeni. În anul 1942, după ce participă la un curs
şi a reuniunilor săteşti din Gruni, Balinţ, Satu Mic, Lugojel organizat de Ministerul Propagandei, se înscrie la un
şi Coştei. Evenimentul a fost consemnat în periodicul concurs pentru obţinerea titlului de lector la o universitate
local „Răsunetul” (VIII, 26, 1929: Sosirea congresiștilor de peste hotare, titlu atribuit de o comisie prezidată de prof.
la Lugoj): „Toate corurile s-au produs foarte bine, fiind Gheorghe Brătianu, fiind numit profesor la Universitatea
aplaudate. Laudă se cuvine atât coriştilor, dar mai ales din Istanbul („Răsunetul”, Lugoj, XXI, 23, 1942, 3). În
dirigenţilor, pentru instruarea corurilor”. Referindu-se metropola turcă, Brînzeu desfăşoară o activitate ştiinţifică
la impresia produsă asupra oaspeților, autorul articolului şi publicistică accentuată: pre-
nota: „Marchizul De Vogüé, în admiraţia sa, i-a declarat dă cursuri de limba latină şi
dlui prefect al judeţului nostru, Ionel Mocioni, că e bine că geografie lingvistică, proiectează
ţăranul român cultivă nu numai pământul, ci şi arta”. editarea unei reviste româno-
turce, inițiază elaborarea unei
Felician Brînzeu și Clubul Francez lucrări de anvergură, Introducere
în limba şi literatura română,
De facto, Clubul (Cercul) Francez a activat la Lugoj publică, în limba franceză, Un
încă din anul 1923. Constituirea de iure a avut loc însă procédé oriental qui exprime
mult mai târziu, în 31 octombrie 1936, prin alcătuirea unui l’approximation ou l’emphase:
Comitet Director, sub preşedinţia lui Alexandru Bireescu, La réduplication à – initial, Un
primarul Lugojului, iar inaugurarea s-a oficiat în 14 poète hermétique: Lucian Blaga
noiembrie 1936. Au fost elaborate un statut şi un program şi un studiu de istorie (Vlad
de activităţi, stabilindu-se o cotizaţie anuală în cuantum de l’Empaleur dans la littérature
100 de lei, care putea fi înlocuită prin donarea unor cărţi turque), îi tălmăcește în limba
în limba franceză cu o valoare echivalentă. Erau acceptate turcă, pentru întâia oară, pe I. L. Felician Brînzeu
şi donaţii de altă natură, acestea fiind consemnate într-un Caragiale și Lucian Blaga. Ca
registru („Răsunetul”, Lugoj, XV, 46, 1936, 3; „Acţiunea”, omagiu adus fostului său dascăl
Lugoj, III, 43, 1936, 3, şi III, 45, 1936, 1). și mentor, György Kurtág, corifeul muzicii de avangardă
Unul din promotorii culturii franceze la Lugoj a fost contemporane, i-a dedicat lui Felician Brînzeu, în 2008,
profesorul, folcloristul, muzicianul și traducătorul Felician Colindă-Baladă, op. 46, pentru cor mixt, tenor solo
Brînzeu. Născut la Petroşani în 18 aprilie 1909, a fost un și ansamblu instrumental, capodoperă a muzicii culte
elev eminent al Liceului „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, contemporane (v. Stan 2009 și Stan 2014).
unde a beneficiat de un stipendiu al Fundaţiei „Rudolfine” A trecut la cele veşnice la 24 noiembrie 1949 în
şi de o bursă de stat, fiind premiat, în clasele I-a şi a II-a citadela de pe ţărmurile Bosforului, unde îşi doarme somnul
gimnaziale, „pentru progres lăudabil la limba română”. de veci. Trista veste i-a parvenit tatălui său în condiţii
Liceul, absolvit la Lugoj (promoţia 1926-1927), apoi tragice, după aproape doi ani, într-o celulă a închisorii
cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din din Sighet, unde fusese transferat, împreună cu alţi clerici
Bucureşti i-au desăvârşit profilul intelectual. A fost unul greco-catolici (preoţi şi episcopi) – deveniţi indezirabili
din cei cinci copii ai preotului unit Nicolae Brînzeu (1883, regimului comunist –, de la Mânăstirea Căldăruşani, unde
Vulcan – 1962, Lugoj), spirit de aleasă cultură, care a avuseseră domiciliu forţat. Dureroasele momente sunt
urcat toate treptele ierarhice ale bisericii greco-catolice, de relatate de Nicolae Brînzeu în memoriile sale (Brînzeu
la cea de preot capelan la cele de prim-notar consistorial, 2011, 770-772).
canonic şi prepozit capitular. Primele conferinţe au fost prezentate de Felician
După obţinerea licenţei, Felician Brînzeu a trecut Brînzeu la Clubul Francez în anul 1935, în compania
cu succes examenul de capacitate („Acţiunea”, Lugoj, II, lui Ferdinand Dionne, membru al misiunii universitare
27, 1935, 4, şi „Banater Bote”, Lugoj, XXXVII, 50, 1935, franceze, profesor la Liceul „Coriolan Brediceanu”.
3), fiind apoi numit, începând cu toamna anului 1935, Conferinţele susţinute de membrii Clubului Francez
profesor suplinitor la Gimnaziul „Ion Heliade-Rădulescu” aveau o tematică diversă: Clemenceau médicin (dr.
din Bucureşti, în paralel cu activitatea didactică activând Duma), Traductions françaises du poète Eminescu (prof.

Pag. 5