Page 6 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

Paris, cu sprijinul Consiliului Dirigent, Farret a fost revocat rege de Ad. Ch. Adam (soliști: E. Jurca-Mitar, V. Luca și
din funcţie, în locul său fiind numit gen. Georges Clémenceau, L. Brădicean). Cu acest prilej, s-au dat trei reprezentaţii,
care a reglementat diferendul în favoarea reprezentanților primul concert fiind dedicat soldaţilor francezi încartiruiţi
administraţiei româneşti. În consonanță cu evenimentele la Lugoj, comandaţi de colonelul Henri Lemoigne.
aflate în desfășurare, în timpul prezenţei trupelor din Hexagon Ședinţa Adunării Generale Constituante a Reuniunii
la Lugoj ziarul „Drapelul” tipărea o ediţie în limba franceză Române de Cântări şi Muzică, convocată în 2 martie
(v. „Semenicul”, Lugoj, II, 12, 1929, 29-31). În aprilie 1919, 1919, a fost condusă, în absenţa preşedintelui (Caius
prin Ordonanţa cu nr. 418/2 a Comandamentului Diviziei Brediceanu), de Alexandru Vasilie (vicepreşedinte),
11 Coloniale a Armatei Franceze, privind organizarea raportul fiind prezentat de Ioan Iorga Burencea. A fost
administrativă a Banatului, a fost instituită zona franceză citită o dare de seamă despre concertele de debut de
(„Drapelul”, Lugoj, XIX, 32, 1919, 2). după Unire, despre participarea corului la solemnităţile
Dimitrie Petrescu organizate cu prilejul prezenţei generalului Berthelot
Tocineanu (1893, Bârlad la Lugoj şi a sărbătoririi trupelor franceze staţionate în
– 1943, Lugoj), militar oraşul de pe malurile Timişului.
de carieră (participant În 10 iunie 1919, pe Câmpia Libertăţii din Lugoj, în
activ pe frontul celui de-al prezenţa a 70.000 de români bănăţeni din judeţele Caraş-
Doilea Război Balcanic, Severin, Timiş şi Torontal, a fost adoptată o moţiune de
apoi combatant în Primul condamnare a ocupaţiei Banatului de către trupele sârbe, a
Război Mondial, ca ofiţer persecuţiilor la care a fost supusă populaţia şi a pretenţiilor
al armatei române) sosise teritoriale ale Serbiei. Au rostit discursuri lt.-col. Vargoz,
la Lugoj în martie 1919, reprezentantul Franţei, şi prof. Victor Bîrlea („Drapelul”,
ca ataşat pe lângă Divizia Lugoj, XIX, 55, 1919, 2-3).
11 Colonială Franceză. Mai mulți savanţi francezi au tranzitat Lugojul
În 1920 s-a căsătorit cu în 19 iunie, printre oamenii de ştiinţă aflându-se şi
Alma Pop, coristă în academicianul Lucien Poincaré (fratele preşedintelui
Reuniunea Română de Franţei), vicerectorul Academiei din Paris şi preşedintele
Georges Clémenceau Cântări şi Muzică, fiica Consiliului Universităţii pariziene. După ceremonia
avocatului lugojean Isidor primirii la gară, Societatea Corală „Lira” și Reuniunea
Pop, fondator şi director al Română de Cântări și Muzică au concertat în onoarea
Băncii „Poporul” (pe linie maternă, Alma Pop era nepoata oaspeţilor la restaurantul Hotelului „Dacia”. Delegaţia
dr. Ioan Maior, vajnic luptător paşoptist, şi a Sidoniei n. oamenilor de ştiinţă francezi vizitase Universitatea din
Panaiot). Între 1933 şi 1936 a deţinut funcţia de preşedinte Bucureşti, ca răspuns la un turneu similar al unor savanţi
al Societăţii Filarmonice, „societate pe care, de fapt, o români. Din grupul universitarilor francezi făceau parte
conduceam din 1927, de la înfiinţare”, potrivit propriei Ch. Diehl (bizantinolog), D. Berthelot (chimist), J. Bédier
mărturisiri, consemnate în jurnalul său. Violonist amator (profesor de literatura franceză la Colegiul Franţei), Jonet
cu disponibilităţi remarcabile, Tocineanu a activat, (fizician), G. Fougères (elenist), Emmanuel de Martonne
ani de-a rândul, la pupitrul I al Orchestrei Societăţii (geograf), Victor Balthazard (medic) şi Meynal (profesor
Filarmonice lugojene, implicându-se în intensa viaţă la Facultatea de Drept din Paris) („Drapelul”, Lugoj, XIX,
muzicală locală și ca devotat membru în cvartetul de 57, 1919, 2: Savanți francezi în Banat. De la Lugoj la
coarde al Societăţii. A căzut eroic pe frontul de răsărit, Băile Herculane).
în 11 februarie 1943, fiindu-i acordat, post-mortem, Episoadele întâmpinării unor ofiţeri de rang înalt ai
titlul de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. A fost armatei franceze au continuat în 27 iunie 1919, când Corul
nemurit de Zeno Vancea, care i-a dedicat un Recviem, „Lira” şi Reuniunea ortodoxă, condusă de Ioan Vidu, i-au
capodoperă a muzicii liturgice românești, distinsă cu prezentat generalului Franchet d’Esperey, comandantul
premiul I la ediția din 1943 a prestigiosului Premiu armatei sudice franceze, un program de cântece patriotice
Național de Compoziție „George Enescu” (instituit de („Drapelul”, Lugoj, XIX, 60, 1919, 2-3, și XIX, 61, 1919, 1-2).
Orfeul Moldav în 1913), concurs jurizat de o comisie În 7 ianuarie 1920, Ştefan Ţiucu (fiul protopopului
prezidată de George Enescu (v. Stan 2016). unit lugojean I. Ţiucu), student la Facultatea de Medicină
În 10/23 februarie 1919, pe scena Teatrului din Paris, a expediat o scrisoare redacţiei ziarului
Orăşenesc, a avut loc primul concert după Unire al Reuniunii „Drapelul”, în care relata despre matineul artistic
Române de Cântări şi Muzică, dirijată de Ioan Vidu. Au organizat de Asociaţia Studenţilor Români din Paris, în
fost interpretate: Mântuire, Marșul libertății, Deșteaptă- scopul constituirii unui fond pentru înfiinţarea căminului
te, române! și Negruța (soliști: Iosif Bireescu și Octavia studenţilor români din capitala Franţei. Au avut intervenţii
Bobora), La Marseilaisse, Arie din Puterea destinului solistice studenţii Angela Dimitrescu (canto), Marietta
de Verdi (solistă: Elisabeta Jurca-Mitar, acompaniată la Bârsan-Sadoveanu (recitări), Mihail Munteanu (canto),
pian de Maria V. Braniște), Pe sub flori și Cântă puiul Vasile Filip (vioară), Laura Zăgănescu (canto), Yonnel de
cucului (T. Brediceanu) și finalul actului II din De-aș fi la Odéon (recitări), Elena Pandrescu, E. De Max (actor

Pag. 4