Page 23 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

Această atmosferă se simţea şi la Iaşi. Casele Radu Lupu), artiști plastici (O. Băncilă, Șt. Luchian, N.
vechi boiereşti, instituţiile publice şi de binefacere erau Tonitza, C. Ressu) și scriitori (L. Rebreanu, T. Arghezi,
cufundate în profundă melancolie, doar clădirea nouă, I. L. Caragiale, P. Istrati, C. Petrescu, M. Eliade) în
măreaţă a Mitropoliei, ridicată de Regele Carol I, şi zămislirea unor capodopere:
minunata arhitectură, ca de vis, a Trei-Sfetitelor [Trei „Țăranii răsculați contra arendașilor evrei împilatori
Ierarhi] aduceau aminte de trecutul de glorie, împreună au devastat casele și prăvăliile evreiești din orășelul Podu
cu Palatul Administrativ, vechi palat domnesc de vaste Iloaiei. Geamurile au fost sparte. Mărfurile au fost aruncate
proporţii. Cu tot articolul 7 din Constituţia de atunci, pe stradă și butoaiele desfundate. Mulți evrei bătuți și
menţinut în contra Congresului de la Berlin în urma răniți. Dl Sturdza a interpelat în Senatul Român, cerând să
intervenţiilor pline de cald patriotism ale lui Vasile Conta se ia măsuri contra speculatorilor evrei” („Drapelul”, VII,
şi Vasile Alecsandri, se infiltrau străinii tot mai adânc în 26, 1907, 3).
bogăţiile ţării, exploatându-le de-atâtea ori cu concursul
ticăloşiei băştinaşilor.

Îşi dezbracă ţara sânul,
Codru – frate cu românul –
De săcure se tot pleacă,
Şi izvoarele îi seacă –
Sărac în ţară săracă!

Pe acest povârniş a ajuns ţara la răscoalele din
1907. Viaţa intelectuală şi artistică se resimţea de această
stare de suferinţă latentă a organismului naţional, şi atât
literatura, cât şi ştiinţa căutau ieşirea din această situaţie.
«Săptămâna» lui G. Panu, «Arhiva» lui A. D. Xenopol,
mai târziu «Viaţa românească» a lui C. Stere au venit de
multe ori cu propuneri şi soluţii în chestiunea ţărănească,
care, mai ales în Moldova, luase proporţii alarmante.
A. C. Cuza, patriarhul de azi, profesa de pe catedra Ștefan Luchian – La împărțitul porumbului
Universităţii ideile şi doctrina sa economică bazate pe
constatarea realităţii primejdioase la care s-a ajuns şi care Ca valurile zbuciumate ale unei mări – cândva
era prezentată, încă de mult, de teatrul lui V. Alecsandri liniștită și răbdătoare – învolburate de urgia unei neașteptate
şi Matei Millo” (La Iași – amintiri, în „Vestul”, XII, tornade, fenomenul ia amploare, lucrurile se precipită și
2.834, 1942, 1, 3; cf. Constantin-T. Stan, Liviu Tempea – apar primele victime:
pianistul-compozitor, Eurostampa, Timișoara, 2015). „La Vlădeni, arendașul Stern a împușcat un țăran
Incidentul din satul Flămânzi, din ținutul român. Poporul s-a înfuriat la culme în urma acestui caz,
Botoșanilor (8/21 februarie 1907), a reprezentat, iar [ucigașul] abia a scăpat cu viață ascunzându-se într-un
oficial, declanșarea răzmeriței țăranilor împilați. vagon al gării. Au mai fost devastate locuințele și prăvăliile
Atacurile pălmașilor, organizați în cete furibunde, evreilor la Popești, Târgu Frumos, Cotnari, Bivolari și
îndreptate, într-o primă fază, împotriva arendașilor și Hărpășești. [Arendașii] sunt cuprinși de mare panică, mulți
a cârciumarilor evrei (învoielile impuse de arendașii fug de acasă” („Drapelul”, VII, 27, 1907, 3).
trusturilor administrate de Mochi Fischer și Juster Țăranii se organizează în cete, sporind atmosfera
deveniseră insuportabile), au acreditat, inițial, falsa anarhică (întreținută de agitatori din Imperiul Austro-Ungar
percepție a unor prezumtive manifestări cu conotații și anarhiști ruși), amplificată și de ezitarea membrilor
antisemite. Nimic mai fals! Desfășurarea ulterioară cabinetului guvernamental, șocați de rapiditatea extinderii
a evenimentelor, când a devenit limpede că truditorii pârjolului revendicativ și escaladarea atrocităților de o
pământului („robii albi ai brazdei negre”, cum îi parte și alta a baricadei. Uciderea unor soldați și ofițeri ai
numea N. Iorga) nu făceau nicio distincție între etniile armatei române va determina votarea în Cameră a unui
asupritorilor (mari proprietari și arendași români, evrei, proiect de lege vizând concentrarea rezerviștilor:
greci, bulgari), a eliminat orice speculație în acest sens „Luni au avut loc grave tulburări în orașul Botoșani.
(cf. Academia Română, Istoria Românilor, vol. VII, Vreo 600 de țărani au intrat în oraș și au devastat casa
tom II, p. 101, Editura Enciclopedică, București, 2003). arendașului evreu Leon Costiner și alte case evreiești.
Fără a cita sursele, periodicul lugojean „Drapelul”, Țăranii au atacat și armata, care intervenise pentru
caracterizat printr-o exemplară obiectivitate și moderație restabilirea ordinii. Soldații au pușcat asupra țăranilor.
în privința problematicii confesionale și etnice, a reflectat Patru țărani au fost uciși, un maior și opt țărani sunt grav
cu lux de amănunte derularea apocalipticelor scene, care răniți. Din cauza răscoalei țărănești din județul Botoșani,
au inspirat, deopotrivă, muzicieni (Gh. Dumitrescu,

Pag. 21