Page 23 - Morisena 4_2017
P. 23

Revistă trimestrială de istorie



              Această  atmosferă  se  simţea  şi  la  Iaşi.  Casele   Radu Lupu), artiști plastici (O. Băncilă, Șt. Luchian, N.
        vechi boiereşti, instituţiile publice şi de binefacere erau   Tonitza, C. Ressu) și scriitori (L. Rebreanu, T. Arghezi,
        cufundate  în  profundă  melancolie,  doar  clădirea  nouă,   I.  L.  Caragiale,  P.  Istrati,  C.  Petrescu,  M.  Eliade)  în
        măreaţă  a  Mitropoliei,  ridicată  de  Regele  Carol  I,  şi   zămislirea unor capodopere:
        minunata  arhitectură,  ca  de  vis,  a  Trei-Sfetitelor  [Trei   „Țăranii răsculați contra arendașilor evrei împilatori
        Ierarhi] aduceau aminte de trecutul de glorie, împreună   au devastat casele și prăvăliile evreiești din orășelul Podu
        cu Palatul Administrativ, vechi palat domnesc de vaste   Iloaiei. Geamurile au fost sparte. Mărfurile au fost aruncate
        proporţii.  Cu  tot  articolul  7  din  Constituţia  de  atunci,   pe  stradă  și  butoaiele  desfundate.  Mulți  evrei  bătuți  și
        menţinut  în  contra  Congresului  de  la  Berlin  în  urma   răniți. Dl Sturdza a interpelat în Senatul Român, cerând să
        intervenţiilor pline de cald patriotism ale lui Vasile Conta   se ia măsuri contra speculatorilor evrei” („Drapelul”, VII,
        şi Vasile Alecsandri, se infiltrau străinii tot mai adânc în   26, 1907, 3).
        bogăţiile ţării, exploatându-le de-atâtea ori cu concursul
        ticăloşiei băştinaşilor.

                Îşi dezbracă ţara sânul,
                Codru – frate cu românul –
                De săcure se tot pleacă,
                Şi izvoarele îi seacă –
                Sărac în ţară săracă!

                Pe acest povârniş a ajuns ţara la răscoalele din
        1907. Viaţa intelectuală şi artistică se resimţea de această
        stare de suferinţă latentă a organismului naţional, şi atât
        literatura, cât şi ştiinţa căutau ieşirea din această situaţie.
        «Săptămâna» lui G. Panu, «Arhiva» lui A. D. Xenopol,
        mai târziu «Viaţa românească» a lui C. Stere au venit de
        multe ori cu propuneri şi soluţii în chestiunea ţărănească,
        care, mai ales în Moldova, luase proporţii alarmante.
              A. C. Cuza, patriarhul de azi, profesa de pe catedra   Ștefan Luchian  –  La împărțitul porumbului
        Universităţii  ideile  şi  doctrina  sa  economică  bazate  pe
        constatarea realităţii primejdioase la care s-a ajuns şi care   Ca  valurile  zbuciumate  ale  unei  mări  –  cândva
        era prezentată, încă de mult, de teatrul lui V. Alecsandri   liniștită și răbdătoare – învolburate de urgia unei neașteptate
        şi  Matei  Millo”  (La  Iași  –  amintiri,  în  „Vestul”,  XII,   tornade, fenomenul ia amploare, lucrurile se precipită și
        2.834, 1942, 1, 3; cf. Constantin-T. Stan, Liviu Tempea –   apar primele victime:
        pianistul-compozitor, Eurostampa, Timișoara, 2015).        „La Vlădeni, arendașul Stern a împușcat un țăran
              Incidentul  din  satul  Flămânzi,  din  ținutul   român. Poporul s-a înfuriat la culme în urma acestui caz,
        Botoșanilor  (8/21  februarie  1907),  a  reprezentat,   iar [ucigașul] abia a scăpat cu viață ascunzându-se într-un
        oficial,  declanșarea  răzmeriței  țăranilor  împilați.   vagon al gării. Au mai fost devastate locuințele și prăvăliile
        Atacurile  pălmașilor,  organizați  în  cete  furibunde,   evreilor  la  Popești,  Târgu  Frumos,  Cotnari,  Bivolari  și
        îndreptate,  într-o  primă  fază,  împotriva  arendașilor  și   Hărpășești. [Arendașii] sunt cuprinși de mare panică, mulți
        a  cârciumarilor  evrei  (învoielile  impuse  de  arendașii   fug de acasă” („Drapelul”, VII, 27, 1907, 3).
        trusturilor  administrate  de  Mochi  Fischer  și  Juster   Țăranii  se  organizează  în  cete,  sporind  atmosfera
        deveniseră  insuportabile),  au  acreditat,  inițial,  falsa   anarhică (întreținută de agitatori din Imperiul Austro-Ungar
        percepție  a  unor  prezumtive  manifestări  cu  conotații   și  anarhiști  ruși),  amplificată  și  de  ezitarea  membrilor
        antisemite.  Nimic  mai  fals!  Desfășurarea  ulterioară   cabinetului guvernamental, șocați de rapiditatea extinderii
        a  evenimentelor,  când  a  devenit  limpede  că  truditorii   pârjolului  revendicativ  și  escaladarea  atrocităților  de  o
        pământului  („robii  albi  ai  brazdei  negre”,  cum  îi   parte și alta a baricadei. Uciderea unor soldați și ofițeri ai
        numea N. Iorga) nu făceau nicio distincție între etniile   armatei  române  va  determina  votarea  în  Cameră  a  unui
        asupritorilor (mari proprietari și arendași români, evrei,   proiect de lege vizând concentrarea rezerviștilor:
        greci, bulgari), a eliminat orice speculație în acest sens   „Luni au avut loc grave tulburări în orașul Botoșani.
        (cf.  Academia  Română,  Istoria  Românilor,  vol.  VII,   Vreo  600  de  țărani  au  intrat  în  oraș  și  au  devastat  casa
        tom II, p. 101, Editura Enciclopedică, București, 2003).  arendașului  evreu  Leon  Costiner  și  alte  case  evreiești.
              Fără a cita sursele, periodicul lugojean „Drapelul”,   Țăranii  au  atacat  și  armata,  care  intervenise  pentru
        caracterizat printr-o exemplară obiectivitate și moderație   restabilirea  ordinii.  Soldații  au  pușcat  asupra  țăranilor.
        în privința problematicii confesionale și etnice, a reflectat   Patru țărani au fost uciși, un maior și opt țărani sunt grav
        cu lux de amănunte derularea apocalipticelor scene, care   răniți. Din cauza răscoalei țărănești din județul Botoșani,
        au  inspirat,  deopotrivă,  muzicieni  (Gh.  Dumitrescu,


                                                                                                         Pag. 21
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28