Page 22 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

NOTE Dr. Constantin-Tufan Stan

1 Ion Stoia-Udrea, Marginale la istoria bănăţeană, (Lugoj)
Editura Institutului Cultural de Vest, Timişoara, 1940, p. 5.
2 Ibidem. 110 ani de la Marea Răscoală
3 Ibidem, p. 6.
4 Ibidem. din 1907. Ecoul marii tragedii în
5 Ibidem.
6 Credem că titlul Coase desdoite, Ion Stoica-Udrea presa de expresie română
l-a avut în vedere pentru o lucrare despre marea răscoală
antihabsburgică din Banat (1738-1739), temă care l-a din Banat (1)
obsedat mulţi ani, dorind să scrie un studiu amplu despre
acest eveniment istoric şi totodată să creeze un mare poem În primăvara lui 2017 s-au împlinit 110 ani de la
cu acest subiect. Pe tema aceasta a publicat doar un studiu Marea Răscoală a țăranilor români (declanșată în 8/21
intitulat Veacul de foc (în „Vrerea”, anul VII, nr. 1-2, ian.-feb. februarie 1907 în urma incidentului din satul botoșănean
1941) şi placheta de versuri Veacul de foc, poem dramatic Flămânzi), punct culminant al unei serii de mișcări
(Editura „Vrerea”, Timişoara, 1945). revendicative inițiate, la sfârșitul secolului XIX, de
7 Ion Stoia-Udrea, Marginale la istoria bănă-ţeană, „talpa țării”. Martor al evenimentelor a fost și pianistul-
p. 6; În studiul „Veacul de foc”, publicat în „Vrerea”, nr. 1-2, compozitor lugojean Liviu Tempea (1870-1946), stabilit
1941, p. 1, el afirmă că „istoria nu poate fi decât aceea a trăirii în acea perioadă la București, unde activa ca profesor de
şi evoluţiei, peste veacuri şi milenii chiar, a elementului de pian, pianist-concertist și pianist-corepetitor la Societatea
continuitate de pe acest pământ, a ţărănimii”. Corală „Carmen”, aflată sub direcția lui D. G. Kiriac, după
8 Ion Stoia-Udrea, Marginale la istoria un stagiu petrecut la Iași ca student la Conservatorul de
bănăţeană, p. 6. Muzică și Declamațiune și membru în Corul Mitropolitan
9 Ion Stoia-Udrea, Comori regăsite, în Marginale al lui Gavriil Musicescu. Cronicar muzical de talent în
la istoria bănăţeană, p. 11. presa culturală a Bucureștilor („Sămănătorul”, „Revista
10 Idem, Pe marginea unei discuţii în Marginale la noastră”), cu un condei briliant, îndelung exersat și
istoria bănăţeană, p. 25. stilat, Liviu Tempea ne împărtășește în amintirile sale
11 Ibidem, p. 26. (publicate la Timișoara, în 1942-43 – după Dictatul de
12 Ibidem. la Viena –, în „Vestul”, „Dacia” și „Voința Banatului”)
13 Ibidem, p. 26-27. câteva impresii și aprecieri privind gravele tulburări
14 Ibidem, p. 27. din societatea românească, încercând să deslușească și
15 Ibidem, p. 29. cauzele care au stat la baza declanșării marii răzmerițe:
16 Ibidem. „Pe vremea aceea stăruiau încă proaspete amintirile
17 Ibidem. de la «Junimea» şi iubirea tragică a lui Eminescu şi
18 Ibidem, p. 30. Veronica Micle. Ce te legeni, codrule a fost compus de
19 Ion Stoia-Udrea, O mare ficţiune istorică: Skeletti atunci şi se cânta pe toate plaiurile româneşti;
Hungaria Millenaris, în Marginale la istoria bănăţeană, Vezi, rândunelele se duc se cânta pe mai multe melodii.
p. 77. Pe lângă plopii fără soţ, Şi dacă ramuri bat în geam,
20 Ibidem. Somnoroase păsărele de T. Flondor erau în gura tuturora.
21 Ion Stoia-Udrea, Revizuire, în Marginale la La dezvelirea statuii minunate a lui Ştefan cel Mare,
istoria bănăţeană, p. 91. făcută de Frémiet, s-a declamat De la Nistru pân’ la Tisa,
22 Ibidem. stârnind un clocot nemaipomenit până atunci de simţire
23 În studiul Consideraţii administrativ-fiscale cu românească generală. Era reacţiunea, care se revărsa
privire la perioada ocupaţiei otomane în Banat 1552- împotriva invaziei străine, acaparatoare, perfidă, care
1716 de Nicolae Săcară şi Florin Ban, se arată că „această se infiltrase în toate compartimentele vieţii economice,
primă împroprietărire în Banat (...) a produs o fierbere de desfiinţând, la oraşe, meşteşugarii români prin concurenţă
nedescris în rândul ţărănimii din ţinuturile învecinate ale neloială, la ţară, proprietatea rurală şi pe proprietari cu
Banatului (...) şi a adus într-un singur an peste 5.000 de arendăşia în stil mare, a proprietăţii mari, aducând pe
familii de emigranţi în Banat, în majoritate români, slăbind ţăranul român din Moldova la sapă de lemn.
considerabil cordonul militar de pe Tisa şi Mureş, de
unde au fugit multe familii pentru a se pune sub ocrotirea
sultanului” (p. 112). Vai de biet român săracul!
24 Miguel de Unamuno (1864-1936), scriitor şi Îndărăt tot dă ca racul,
filosof spaniol, profesor universitar la Salamanca, iniţiator Nici îi merge, nici se-ndeamnă
al existenţialismului în Spania. Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Şi-i străin în ţara lui.
(Continuare în pag. 58)

Pag. 20