Page 10 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

extrem de puține excepții. Trebuie însă acceptată ideea că ar fi fost poate cu totul
alta situația dacă arhiva ce ține de Primăria Lugojului ar fi rămas la Lugoj.
Unei expuneri punctuale, pe câte-un singur subiect, i-am preferat una
cronologică, pentru a oferi cititorului o viziune în timp, alăturând frânturi care
să redea mai credibil eforturile comitetelor de inițiativă și autorităților. Aceasta
cu o singură excepție, cea a tenorului Traian Grozăvescu, datorată mai ales
problemelor legate de filmul funeraliilor sale, subiect tratat separat tocmai
fiindcă a fost un caz aparte.

***

Consiliul orașului Lugoj
va decide în ședința sa din 23
septembrie 1925, la propunerea
prim-notarului dr. Alex. C. Vasilie,
„...ca întru comemorarea adunărilor
naționale din 1848 pentru libertatea
națională și din 1919 pentru
integritatea Banatului, ținute în
Lugoj, pe Câmpul Libertății , zis –
1
Balta lată – să se ridice de comună
un monument. Cheltuielile ridicării
acestui monument să se prevază în
bugetul pe exercițiul 1925.“ La 20
noiembrie 1925, primarul (semnătura
indescifrabilă) va transmite conta-
bilității comunale o notă cu privire la
prevederea în bugetul viitor a sumei
de 50.000 de lei destinată ridicării
monumentului libertății.
În acest sens, se va propune
o comisie formată din cinci membri
și anume: 1. Primarul (Harambașa);
2. prof. Ioan Boroș; 3. dr. prof. Gheorghe Popovici; 4; Ion Vidu; 5. dr. Valeriu
Braniște. Aceasta trebuia să vegheze asupra pregătirii unei propuneri concrete „...
până la concurența sumei de 50.000 Lei conform bugetului...“, pentru ridicarea
monumentului propus, pe Câmpul Libertății.
Comitetul județean Severin al Societății „Mormintele eroilor căzuți în
război“ va comunica Primăriei Lugoj, la 31 mai 1926, faptul că a decis ridicarea
2
unui monument „...în memoria eroilor căzuți pentru întregirea neamului și

1 Câmpul Libertății – La 27 iunie 1848, aici a avut loc o mare adunare națională prezidată de pașoptistul
mason Eftimie Murgu (originar din localitatea bănățeană Rudăria din Caraș-Severin) unde au fost expuse
dorinţele naţionale ale românilor bănăţeni.
2 Societatea „Mormintele eroilor căzuți în război“ a fost înființată la 12 septembrie 1919, sub înalta
ocrotire a Reginei Maria și prezidată de patriarh.
8