Page 9 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

Memorie, momente, monumente...

Unirea Banatului și Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, dincolo
de profunda sa semnificație pentru poporul român, în general, pentru bănățeni și
transilvăneni, în special, a însemnat pentru aceștia din urmă declanșarea unei
ample acțiuni de eternizare a memoriei neamului acolo unde până atunci le-a fost
interzis. În următoarele două decenii, cu deosebire în localitățile bănățene mai
importante, au luat ființă zeci și zeci de comitete de inițiativă pentru ridicarea
de monumente, obeliscuri, cruci-monument, busturi etc., inițiatorii provenind
din cele mai diverse categorii sociale și profesionale: învățători, preoți, militari,
studenți etc. Primăriile, societățile bancare, diversele instituții și organizații au
fost efectiv asaltate cu cereri de sprijin. Cele mai multe inițiative s-au finalizat,
chiar și cu multe sacrificii din partea inițiatorilor, altele s-au pierdut însă pe
parcurs, fondurile dispărând în neant. Schimbările de regim și-au lăsat și ele
amprenta. Busturi ieșite brusc de sub „garanția“ politică au fost trimise la
topit, locul lor luându-l cele „valabile“. Din nefericire, în iureșul istoriei s-au
luat uneori și decizii pripite, ireparabile. Cele care au rezistat au fost soclurile.
Monumentele și busturile oamenilor de cultură.
Numai că proliferarea unor lucrări inestetice, chiar de prost gust, realizate
de amatori, au determinat în cele din urmă autoritățile să intervină prin diverse
ordine, ordonanțe, legi etc.
Lugojul va fi și el beneficiar al unei întregi serii de monumente, prioritate
absolută avându-le însă cele dedicate oamenilor de cultură și mai puțin
oamenilor politici. Drept pentru care zestrea sa de astăzi se datorează în mare
parte inițiativelor finalizate înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Fiecare
dintre aceste monumente își are propria poveste, adeseori dramatică. Cel puțin
așa reiese din documentele vremii, din corespondența purtată între inițiatori și
autoritățile locale, din presa timpului. O radiografie la rece a acestor istorii se
face posibilă prin analiza documentelor aflate în custodia Direcției Județene
Timiș a Arhivelor Naționale, povestea putând fi completată prin accesarea
ziarelor vremii și memorialisticii unora dintre contemporanii ridicării acestor
monumente. Din păcate, dosarele Primăriei orașului Lugoj nu oferă finalurile
tuturor subiectelor noastre, însă cum lucrarea de față nu este decât un studiu
monografic, lăsăm monografilor plăcerea de a căuta aceste deznodăminte.
În rândurile de mai jos, ne vom limita cu precădere la documentele de
arhivă, mai cu seamă că majoritatea dosarelor cu referire la monumentele
lugojene au fost deloc sau inadmisibil de puțin cercetate până acum, cu unele
7